tag:blogger.com,1999:blog-53545623442314445942024-02-20T21:15:30.553+02:00Arhitectura si urbanism in RomaniaUnknownnoreply@blogger.comBlogger87125tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-52730480584195218322014-05-28T00:09:00.000+03:002014-05-28T00:09:46.812+03:00Ce demolăm şi ce păstrăm? Dar cum construim?<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_JiVFVLOSO3RkcpjEez6L05snw_PEq6GpJQZeNNx4a-O6maMQSibALRMImEm4J7fgJkq_6jXzdVH14L-7RdahhvlDSsMUm4kzCSIhVQvymTNk-kCkVFCPU5ATcZkxpAuavyQPiqZ8BWXH/s1600/foto+semnul+intrebarii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_JiVFVLOSO3RkcpjEez6L05snw_PEq6GpJQZeNNx4a-O6maMQSibALRMImEm4J7fgJkq_6jXzdVH14L-7RdahhvlDSsMUm4kzCSIhVQvymTNk-kCkVFCPU5ATcZkxpAuavyQPiqZ8BWXH/s1600/foto+semnul+intrebarii.jpg" height="238" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Mi-aş dori ca acum când avem şansa unor cunoştinţe tehnice de neimaginat până acum 50 de ani, să nu mai repetăm greşeli absurde sau copilăreşti din evoluţia unui oraş sau a arhitecturii, să nu mai avem faţade pompoase şi pereţii ce dau în spate trataţi în formă lisă, calcane lăsate de izbelişte sau clădiri copiate unele după altele până la cel mai mic detaliu. Chiar mi-aş dori să văd un basorelief sau un mozaic pe o clădire modernă care să trateze stilizat sau nu teme privitoare la comerţ (dacă este o bancă sau minister al economiei), justiţie sau învăţamânt. Se poate să pară o idee învechită, însă un perete de sticlă contorsionat în fel şi chip, oricât de greu tehnic ar fi de realizat sau de inovator, mă lasă rece! De prea multă vreme arta din arhitectură a fost înlocuită cu precizia calculatoarelor sau a calculelor contabililor! Stilul neo-românesc consider că s-ar preta încă foarte bine imobilelor particulare de locuit din mediul rural sau chiar şi pentru unele instituţii publice. Personal aş aprecia o casă care împleteşte elemente din stilul neo-românesc (cult) cu altele copiate/inspirate după casele (foarte) bătrâneşti care au supravieţuit în zonele rurale. Nu consider că o asemenea casă ar fi una artificial creată, atâta vreme cât eu vibrez cu viaţa de acolo, ci nu cu urbanul rece şi impersonal, atâta vreme cât reprezintâ un soi de rafinare a caselor mai înstărite de acum 60-70-80 de ani. Sunt trei forţe care modelează arhitectura: finanţele, puterea (statul) şi aspiraţiile oamenilor. În momentul de faţă finanţele dictează unor arhitecţi servili/incapabili doar execuţia unor cutii de locuit sau de făcut afaceri; statul nu dictează prin comenzile sale nici-o direcţie oficială sau vreo preferinţă rafinată, iar aspiraţiile oamenilor din România modernă se rezumă la opulenţă cu materiale ieftine, maimuţărirea unor forme arhitecturale văzute prin reviste străine, termopane şi suprafaţă căt mai mare. Este normal să construim în spiritul epocii noastre, adaptat la istoria şi specificul acestor locuri (aşa cum art deco-ul românesc din anii 1920 - 1940 nu a fost în niciun caz o copie a aceluia din occident, ci o interpretare locală), să ne păstram, atât cât se poate, elementele noastre din arhitectura ţărănească sau neo-românească sau să împletim un stil nou dintre cel actual şi multă inspiraţie interbelică (aşa cum stilurile din secolele 18-19 au reinterpretat teme antice). Aşa cum decopertăm situri arheologice şi le acoperim cu o clădire sau cu un drum de sticlă încât curioşii să poată vedea cum se trăia pe vremuri, tot aşa cred ca ar fi util şi să reconstruim o serie de clădiri dispărute din cauze naturale sau spulberate de mân(i)a omului. În fond un Hotel Novotel este nesemnificativ la scala istoriei în faţa fostului Teatru Naţional, unde s-au modelat şi creat curente culturale. Deşi nu sunt claustrofob, clădirile foarte înalte îmi creează o stare de copleşire, parcă mă strivesc, iar între un turn de 100 de etaje care arată ca un cilindru şi o clădire joasă, însa unde te poţi simţi eliberat de tot acel beton, unde poţi respira, aleg invariabil pe cea din urmă. Nu există o definiţie clară a arhitecturii, dincolo de aspectele ce ţin de funcţionalitate, stil şi eficienţă economică. Vitruvius (architect din antichitate) spunea că arhitectura oferă ordine şi simetrie în viaţa unui grup de oameni. Arhitectura este importantă în măsura în care oamenii îi recunosc valoarea şi se supun normelor acestora. Dacă lăsăm deoparte raţionamentul strict economic al rentabilităţii materialelor, arhitectura poate influenţa sociologic generaţii întregi de oameni, poate schimba valori sau făuri modele. De asemenea, arhitectura este o oglindă foarte fidelă a unei epoci, a aspiraţiilor oamenilor, dar şi a politicii. Dacă ne referim la perioada post 1990, constatăm că arhitectura romanească a devenit un fel de sat fără caini. Odată scăpată de controlul exhaustiv al conducerii comuniste, romanii au înţeles greşit libertatea oferită. Arhitectura actuală din Romania este, din păcate, o arhitectură de obiect, care nu ţine cont de specificul zonei sau de vecinătăţi, maimuţărind forme specifice celor occidentale, dar într-o manieră provincială. Deci, în consecinţă, ce demolăm şi ce păstrăm? Dar, mai ales, ce construim în locul lor?</div>
Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-6642362080137676862013-10-14T22:52:00.001+03:002013-10-15T00:18:12.644+03:00Android & iPhone<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTbledzAdpba0_cs7pQsVnlc4ue0L2443YB7qIUf0XYjFMgWseO1OI_rwLu0yOLbPZi5CGqxQCRQ97QtkOQNKznbjZ0GYFWX7F3Om99OIY7fpJy1to0N10LZko-E0OCvfpp5WEyhrtgiXA/s1600/18.01.2011+-+Traian.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTbledzAdpba0_cs7pQsVnlc4ue0L2443YB7qIUf0XYjFMgWseO1OI_rwLu0yOLbPZi5CGqxQCRQ97QtkOQNKznbjZ0GYFWX7F3Om99OIY7fpJy1to0N10LZko-E0OCvfpp5WEyhrtgiXA/s640/18.01.2011+-+Traian.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Anunt lansarea primei variante a aplicatiei pentru Android si iOS a blogului "Arhitectura si Urbanism in Romania".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Aceasta a fost testata cu succes pe terminale folosind sistemul de operare Android (versiunile 2.3, 3 si 4.2), dar desi nu oferim suport pentru iOS, aceasta functioneaza si pe iPhone. Avand momentan un aspect rudimentar, urmeaza a fi imbunatatita pe viitor. Aplicatia este oferita gratuit, dar poate genera costuri suplimentare prin traficul de internet pe care-l produce. Daca aveti la indemana o retea wifi, ar fi de preferat in detrimentul internetului mobil.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Tot ceea ce trebuie sa faceti pentru a avea si dvs aceasta aplicatie, este sa trimiteti un e-mail la adresa arhitecturasiurbanisminromania@yahoo.com cu subiectul "Aplicatie", iar in cel mult 24 de ore o sa primiti un e-mail cu atasamentul dorit. Fisierul "arhurbrom.apk" trebuie copiat in telefonul dvs si instalat manual</span>.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja-KJGv2Rn4zNYCuP3EJmOOe1I714fPfkho4dH8sXVZ-682CTYC97e2o-UZP5VjHQ2vt1bgEba1yP7FNJVcoo-aCnaz-TCxWYP5Rkxt9rA83wVgmJYKMM6vMYzHTIm1kIlLE6U2Vy7VKmW/s1600/page.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja-KJGv2Rn4zNYCuP3EJmOOe1I714fPfkho4dH8sXVZ-682CTYC97e2o-UZP5VjHQ2vt1bgEba1yP7FNJVcoo-aCnaz-TCxWYP5Rkxt9rA83wVgmJYKMM6vMYzHTIm1kIlLE6U2Vy7VKmW/s640/page.jpg" width="426" /></a></div>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: 'Open Sans', sans-serif; font-size: 15px; letter-spacing: 0.29333335161209106px; line-height: 26px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<br /></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-75985360873723296372013-09-23T22:12:00.002+03:002013-09-23T22:15:54.490+03:00365 de dimineti<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoo2NE9wHvb35lPCdtym7U7U2vhuwMMwr-sPbpcw5oTTPaJLr0tabGUYdSY9JSd6nqiTBTwuM5qtxFvYIgqDzadjsjdiHVR5GOtTDjNrXHMWVxJSV4P0mg6eizCNmzXrPlWA6OrzV_qu5P/s1600/Fireworks.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoo2NE9wHvb35lPCdtym7U7U2vhuwMMwr-sPbpcw5oTTPaJLr0tabGUYdSY9JSd6nqiTBTwuM5qtxFvYIgqDzadjsjdiHVR5GOtTDjNrXHMWVxJSV4P0mg6eizCNmzXrPlWA6OrzV_qu5P/s640/Fireworks.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
Ziarul "<a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/09/buna-dimineata-bucuresti.html" target="_blank">Buna dimineata, Bucuresti!</a>" a implinit luna aceasta "venerabila" etate de 12 luni, prilej de mare mandrie pentru colectivul de redactie, colaboratori sau cititori. Cele 12 numere <a href="http://infobdb.ro/editia-online" target="_blank">le puteti citi online</a>, informatiile fiind in continuare de actualitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Atunci cand am plecat la drum, aveam un mesaj pentru dvs, de care credem ca ne-am achitat cu brio pana acum:</div>
<span style="text-align: justify;">"Suntem un grup de voluntari care își iubesc orașul – fie că este natal, fie că este adoptiv – și care sunt interesați de ceea ce se întâmplă cu el și cu locuitorii lui. Nu suntem ai nimănui altcuiva decâtai Bucureștiului.</span><br />
<div style="text-align: justify;">
Inițiativa noastră este una 100% civică. Nu se află în spatele nostru niciun partid. Aparținem Bucureștiului, după cum ne place să răspundem și credem că, așa cum orice oraș are farmecul său, și urbea noastră este specială și generoasă cu noi dacă-i acordăm puțină atenție. Ca o casă mai mare ce ne este, suntem datori față de ea să o îngrijim și să o respectăm, iar când are nevoie de sprijinul nostru, să-i sărim în ajutor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Bună dimineața, București! este un salut vesel, cu care vă vom întâmpina o dată pe lună pe străzi, prin piețe agroalimentare, la gurile de metrou, în stațiile de autobuz, în parcuri și pe oriunde altundeva ne vom mai întâlni. Vom lăsa exemplare și în puncte fixe (cinematografe, teatre, librării, baruri, cafenele).</div>
<div style="text-align: justify;">
Publicația noastră este una de informare și de atitudine, se va concentra pe subiecte specifice Bucureștiului și pe care noi le credem a fi relevante pentru bucureșteni. Știrile, reportajele și articolele de opinie vor reprezenta nucleul ziarului. Ele vor fi întregite de interviuri cu oameni care au ceva de spus, informații utile, prezentări ale unor proiecte care se desfășoară în București etc. Echipa care realizează această publicație este formată din voluntari cu experiență în diverse domenii, grupul fiind deschis celor care doresc să contribuie. Fondurile necesare tipăririi le strângem deocamdată din donații de la bucureșteni cărora le place inițiativa și munca noastră și care ne sprijină necondiționat. Nu ne prezentăm dumneavoastră în niciun caz ca posesori ai adevărului absolut, ci strângem și vă oferim informații cât mai diverse și mai interesante.</div>
<div style="text-align: justify;">
Considerăm că un oraș nu este doar un spațiu locativ. El presupune coabitarea oamenilor, desfășurarea de activități de relaxare, culturale, sportive, de studiu, lucrative, de dezvoltare și optimizare a calității vieții. Orașul înseamnă pentru locuitorii săi „acasă“, nu locul de unde te grăbești să fugi în week-end. El se mândrește cu cetățenii săi și invers, cu grădinițe, școli, săli de sport, personalități în diverse domenii, cu evenimentele pe care le găzduiește, cu istoria sa. Un oraș conștient de valoarea sa nu-și demolează monumentele istorice, nu lasă în paragină casele marilor personalități, construiește grădinițe și școli frumoase și bine dotate pentru copiii săi. Ne propunem să vă povestim despre monumentele Bucureștiului, să vă informăm despre decizii ale autorităților care vă vor influența viața, pe scurt, să reînviem spiritul de comunitate și să încurajăm oamenii să-și recapete orașul.</div>
<div style="text-align: justify;">
Credem în dezvoltarea firească, pe baza unei viziuni care are omul ca element central. Ne place în parc, în orașul vechi, să mergem la spectacole, să ne întâlnim cu prietenii, ne place să facem sport, să citim, să descoperim lucruri noi, ne fascinează știința și tehnica și ne place să ne purtăm respectuos cu ceilalți. Iubim orașul vechi pentru că ne povestește istorie și ne prezintă clădiri construite în armonie una cu cealaltă și ne plac construcțiile moderne construite legal, cele așezate la locul potrivit, fără să umbrească sau să agreseze alte clădiri sau spațiile verzi."</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-62226044851831072372013-08-08T14:55:00.000+03:002013-08-08T15:25:24.049+03:00Cula lui Costea din Frasinet, Teleorman<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ7pyCFch72ILwUFAQsFukSKIriYxDhlFNeCyA8K1vS5gyYgXnZQCDWAHlCeNWvs7U58zcz23nhTR8TBrE2zHvZc7ZaFwuzrg0BFf2IpTBL57ovfdBc__eULpe9Ucenf-Mu1sqrWYL-qtw/s1600/Cula+lui+Costea+din+Frasinet,+Teleorman.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="476" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ7pyCFch72ILwUFAQsFukSKIriYxDhlFNeCyA8K1vS5gyYgXnZQCDWAHlCeNWvs7U58zcz23nhTR8TBrE2zHvZc7ZaFwuzrg0BFf2IpTBL57ovfdBc__eULpe9Ucenf-Mu1sqrWYL-qtw/s640/Cula+lui+Costea+din+Frasinet,+Teleorman.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Vorbim azi de Cula lui Costea, din comuna Frasinet, judetul Teleorman si conacul in curtea caruia se gaseste. Zidita la inceputul secolului al XVIII-lea, a fost recladita succesiv in urma stricaciunilor suferite si a cutremurelor. Cula, un turn de aparare inspirat de arhitectura otomana balcanica, a patruns in spatiul romanesc (in covarsitoare majoritate in Oltenia) incepand cu secolul al XVI-lea, ajungand la apogeu in vremea primei parti a secolului fanariot. O asemenea constructie este o raritate pentru aceasta zona geografica. Despre aceasta cladire, cat si despre cum acest turn de aparare este unul dintre pilonii stilului neo-romanesc, am intentionat de multa vreme sa scriu, mai ales ca se afla relativ aproape de satul unde am copilarit</span>.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhspgdC4HrB_RzVgTsFZn968r76ebvrRFKeR7yHd6ErVtpU8lZSPw1XoM30HEt8vRnFB9cbkLbJtUTmDn_aZlB20whUuOSws06CcqnwBQsdmEKjYMrmMZb31GFVDtFwir8I-2_vy10ZaoOx/s1600/Cula+lui+Costea+din+Frasinet,+Teleorman_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhspgdC4HrB_RzVgTsFZn968r76ebvrRFKeR7yHd6ErVtpU8lZSPw1XoM30HEt8vRnFB9cbkLbJtUTmDn_aZlB20whUuOSws06CcqnwBQsdmEKjYMrmMZb31GFVDtFwir8I-2_vy10ZaoOx/s640/Cula+lui+Costea+din+Frasinet,+Teleorman_2.jpg" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Desi urmele celor mai vechi cule din Romania dateaza inapoi chiar spre anii 1500, aceste turnuri de aparare (din turcescul kule) s-au inmultit si diversificat stilistic incepand cu secolul al XVII-lea, atunci cand Tara Romaneasca nu mai avea puterea sa se opuna Imperiului Otoman, devenind chiar o provincie cu o larga autonomie in cadrul imparatiei osmanilor. Desi aceste cule se intalnesc mai ales in spatiul balcanic (Romania, Serbia, Albania) originea lor se poate cauta in Orient, chiar pana in vechea Persie. Ridicate de boieri si de oameni instariti, aveau rolul de a proteja avutia si viata acestora de incursiunile de jaf ale pasalelor de la Dunare ori de sfortarile criminale ale talharilor (se poate pomeni chiar si rascoala seimenilor, din 1655, ca factor cauzator de sentimente de nesiguranta printre avutii acelor timpuri).</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6lRP3F9J8yJqZ45txM6R7wYQFUFLgz6fwNh7tqq9o4BRtUMqeFukAAde4N4C_9PcAjIRogiPTm0Oy6Ecj0lXXIn1vBRgQG3qPp9vqj2a40cHJzLfHOrAe1PQskd2cx-q1zwUiPSO5b3pa/s1600/Cula+lui+Costea+din+Frasinet,+Teleorman_3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6lRP3F9J8yJqZ45txM6R7wYQFUFLgz6fwNh7tqq9o4BRtUMqeFukAAde4N4C_9PcAjIRogiPTm0Oy6Ecj0lXXIn1vBRgQG3qPp9vqj2a40cHJzLfHOrAe1PQskd2cx-q1zwUiPSO5b3pa/s640/Cula+lui+Costea+din+Frasinet,+Teleorman_3.jpg" width="480" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Sub forma de turn, initial cu aspect estetic modest, inalte de 1-2 etaje, cu 3 sau 4 caturi, ferestre inalte si foarte inguste, avand fantana sapata intr-un beci, prevazute cu guri de foc si o singura intrare puternic intarita, cu un turn avand coloanele simple, scurte, de inspiratie bizantina, acestea au evoluat in vremea fanariotilor spre adevarate castele in miniatura, avand beciuri, camere pentru stapan, unele chiar cu un turn secundar, legat de cladire printr-un pod inchis, aflat la inaltime (precum cula lui Vladimirescu), si un cerdac larg deschis, inspirat de prispele caselor taranesti, sprijint pe coloane inspirate dupa cele ale bisericilor "afectate" de impulsul cultural si arhitectural din vremea lui Brancoveanu Voda, aspectul general al constructiei imprumutand masiv elemente din arhitectura taraneasca romaneasca.</span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7y0IKP4K6_aOoFw_silZBxoHZdHpj__Ujcv5zFw8lkc-PqK8KtHJjeWQyxD5O1fCh_ajDz30v3swRufdULUJ04yl6Z5k_iegbOghGzhax-EIlMpJu4CKwnPEaDKEUQJWcaq4HVYLADFWk/s1600/Harta+culelor+din+Tara+Romaneasca.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7y0IKP4K6_aOoFw_silZBxoHZdHpj__Ujcv5zFw8lkc-PqK8KtHJjeWQyxD5O1fCh_ajDz30v3swRufdULUJ04yl6Z5k_iegbOghGzhax-EIlMpJu4CKwnPEaDKEUQJWcaq4HVYLADFWk/s640/Harta+culelor+din+Tara+Romaneasca.jpg" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption">Harta culelor din Tara Romaneasca - in dreapta, jos, apare si cula din Frasinet. Infatisarea difera mult fata de cea actuala</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Dupa 1821, atunci cand aceste fortificatii au fost folosite pentru ultima data in scop militar, odata cu modernizarea Tarii Romanesti si instituirea unei forte moderne de politie, inclusiv cu sofisticarea aspiratiilor materiale ale proprietarilor, multe dintre cule au fost abandonate ori modificate spre un mai bun confort, renuntandu-se la intrebuintarea lor in scopuri defensive. Datorita priceperii mesterilor populari, acestea au devenit adevarate conace, influentand mai apoi, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, numerosi arhitecti in cautarea unui model national in arhitectura. Stilul neo-romanesc, initiat de Mincu si de discipolii sai, se inspira mult din arhitectura acestor cladiri (motivul turnului este unul de capatai), dar si din cea a bisericilor valahe tarzii ori chiar cea vernaculara. Un sprijin masiv in perpetuarea influentei culelor in arhitectura romaneasca a fost Expozitia de la 1906, atunci cand Regele Carol I a oferit acestei miscari arhitecturale rangul de arhitectura nationala.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk7LNB3Ral6HocWbKv95ao82O1NRLsGPDNfc8cWCLEeeH6j7aAiBf-UyFFNqH7J9LhDhWGaZKQXKZZPxMs83JA1dghezKaLHJmp65BqH9djvOnZJYnLQpaRASF9hG94VWNwJESIb-ruJfZ/s1600/Cula+Boiereasca,+Expozitia+de+la+1906.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="432" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk7LNB3Ral6HocWbKv95ao82O1NRLsGPDNfc8cWCLEeeH6j7aAiBf-UyFFNqH7J9LhDhWGaZKQXKZZPxMs83JA1dghezKaLHJmp65BqH9djvOnZJYnLQpaRASF9hG94VWNwJESIb-ruJfZ/s640/Cula+Boiereasca,+Expozitia+de+la+1906.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-family: inherit;">Cula din Frasinet pare sa fi apartinut familiei boieresti Costea, in prima s-a forma fiind ridicata la inceputul secolului al XVIII-lea, pe mosia familiei, fiind orientata cu fata spre o vale a raului Clanita, spre Dunare, de unde se presupunea ca este cel mai probabil sa se intample vreo amenintare. Temelia initiala era din piatra, urmand apoi caramida subtire, arsa, strans tesuta. A fost modificata de-a lungul timpului, ultima modificare (tencuiala grosolana din ciment si completare a zidariei) fiind din vremea in care in zona a functionat un CAP, fapt ce ma face sa ma indoiesc ca a in aceasta perioada a beneficiat de o atentie deosebita. Desi nu se afla departe de un magazin destul de mare si de o sosea asflaltata, azi este folosita drept WC public si loc de aruncat gunoaiele. Faptul ca romanul este frate cu codrul iese mereu la iveala!</span><br />
<span style="font-family: inherit;">Lipsa unor documente si a unei cercetari din partea vreunei institutii a statului face imposibil de determinat modul in care a evoluat infatisarea acestei cule.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBfryYFrT8TCU7dokUx5mK1E3yE5-G4H_mgMs434MrHDEZTLeCGoYvSR24a36Veufc2KjqtCmhR_arc-_vW4pwgX4kniaOmcr6Q80IWHPxfJULI3LHvMJaKg_luQzCxO8_JEvyS_0kcnHk/s1600/Conacul+Costea+din+Frasinet.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBfryYFrT8TCU7dokUx5mK1E3yE5-G4H_mgMs434MrHDEZTLeCGoYvSR24a36Veufc2KjqtCmhR_arc-_vW4pwgX4kniaOmcr6Q80IWHPxfJULI3LHvMJaKg_luQzCxO8_JEvyS_0kcnHk/s640/Conacul+Costea+din+Frasinet.JPG" width="640" /></a></span></div>
<span style="font-family: inherit;">In imediata apropiere a culei se afla si ruinele conacului Costea. Desi imbina elemente de secol XIX, aspectual actual dateaza din 1942, atunci cand s-a intamplat ultima sa refacere. Dupa 1948 a fost nationalizat si folosit ca sediu de CAP. Nu cunosc daca dupa 1990 a fost revendicat de catre urmasii familiei Costea, (prima posibila mentiune a acestei familii dateaza din 1515, atunci cand Neagoe Basarab ii da banului Costea in proprietate catunul Dragobostea (azi satul Olteni), aflat la 8 km vest de Frasinet), dar inclin sa cred ca nu, deoarece zona se afla intr-un avansat proces de paraginire, fara a fi ingradita in niciun fel, lasata la "mila" hotilor de caramida.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3hGXuVUL2lbA0xZ2kRIR-0k1Km-YMwRvyd_gptPN5_A3cxEBOsspUVIiOe7FudYzIDUeoBq5-5r0SwzTsjorGuxEnjQq8f_Q7LvGv2ia2UGEK5U5HkQhN9kc3vRSiDxJdG3pL2Z5ZfrHL/s1600/Conacul+Costea+din+Frasinet_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3hGXuVUL2lbA0xZ2kRIR-0k1Km-YMwRvyd_gptPN5_A3cxEBOsspUVIiOe7FudYzIDUeoBq5-5r0SwzTsjorGuxEnjQq8f_Q7LvGv2ia2UGEK5U5HkQhN9kc3vRSiDxJdG3pL2Z5ZfrHL/s640/Conacul+Costea+din+Frasinet_2.jpg" width="640" /></a></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjI3uEcsOY1XvcgvtYTCQC89zEZLpoxQ76-1pk97S52jtIloyFHGDMKrOX8dRGMDqyLuHk4lsQCBf4tV2v5lTOp4-Fbqp9H6U9PmhUeokW9nk4jVJn0uBPqa2V5Xz4fKXQ8R31gpVbiOYLJ/s1600/Conacul+Costea+din+Frasinet_7.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjI3uEcsOY1XvcgvtYTCQC89zEZLpoxQ76-1pk97S52jtIloyFHGDMKrOX8dRGMDqyLuHk4lsQCBf4tV2v5lTOp4-Fbqp9H6U9PmhUeokW9nk4jVJn0uBPqa2V5Xz4fKXQ8R31gpVbiOYLJ/s640/Conacul+Costea+din+Frasinet_7.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGck5vwSETZzaL0B9aiwJsILOZ9Dkpkw6hM-GRjKtDtOxONbyyR7rn1yQZi98nx6sxNPYksy6namPkery9vlyVfcZKbKGVAzYhS_7FEQwf3MwMDVABxjeGLrvcU4w_0UqEpFkBCDhEUUmf/s1600/Conacul+Costea+din+Frasinet_5.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGck5vwSETZzaL0B9aiwJsILOZ9Dkpkw6hM-GRjKtDtOxONbyyR7rn1yQZi98nx6sxNPYksy6namPkery9vlyVfcZKbKGVAzYhS_7FEQwf3MwMDVABxjeGLrvcU4w_0UqEpFkBCDhEUUmf/s640/Conacul+Costea+din+Frasinet_5.jpg" width="480" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXf_5s2_LDxtFtuIoYDfkGVG2OLpsAAhkah5Cf9d4pe2C8PZ211ncI21MJxHTcHK-gcIRxY7JtI6INRbatQ6D_YPUJt8u7tCXoAejJISFLoPxx1ECgeXTwD86QQPnsGQCIlE7v6xDck5jK/s1600/Conacul+Costea+din+Frasinet_4.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXf_5s2_LDxtFtuIoYDfkGVG2OLpsAAhkah5Cf9d4pe2C8PZ211ncI21MJxHTcHK-gcIRxY7JtI6INRbatQ6D_YPUJt8u7tCXoAejJISFLoPxx1ECgeXTwD86QQPnsGQCIlE7v6xDck5jK/s640/Conacul+Costea+din+Frasinet_4.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-family: inherit;">Se pare ca acest conac a avut si o dependinta in care locuiau servitorii, localizat la nord-est de ruina culei. Stilistic o cataloghez ca apartinand erei dinainte de WW1. Are intrarea principala orientate spre sud-est, iar partea din spate cu o mica anexa a fost mutilata.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVIyYYZP2ITv3cKVOyte18v4RbZYU3X0EhkSpeL9zyDHlSKOsYcVd4x_CEhJvriBJMX-vDbMVkV9QeTchRnTkk9kK3AtETwQ2aqrwTAI3My9K80YfsgkF01N3fDtv2jtqzxoa-_B9PPLp-/s1600/Conacul+Costea+din+Frasinet_3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVIyYYZP2ITv3cKVOyte18v4RbZYU3X0EhkSpeL9zyDHlSKOsYcVd4x_CEhJvriBJMX-vDbMVkV9QeTchRnTkk9kK3AtETwQ2aqrwTAI3My9K80YfsgkF01N3fDtv2jtqzxoa-_B9PPLp-/s640/Conacul+Costea+din+Frasinet_3.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguS-_RmIs3Zi9pKwgW4k3YKBGg_G41Wao-2RojvCsB9g29s4a-kVPSy74Rcs_Q59UYj15fJt19dIzRUnfyhUN9R3X32UVixv_dxBC19IFw6ixiofuOsIYZIsd3gLJctO_tqKPiDW7eS1aF/s1600/Conacul+Costea+din+Frasinet_6.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguS-_RmIs3Zi9pKwgW4k3YKBGg_G41Wao-2RojvCsB9g29s4a-kVPSy74Rcs_Q59UYj15fJt19dIzRUnfyhUN9R3X32UVixv_dxBC19IFw6ixiofuOsIYZIsd3gLJctO_tqKPiDW7eS1aF/s640/Conacul+Costea+din+Frasinet_6.jpg" width="640" /></a></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-52375509390494666182013-07-18T15:11:00.000+03:002013-07-18T15:19:14.023+03:00Străjerul izmenelor<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5o8nZTMQdvff55NnW_leDAmtsRivaw30_rDyR1KW2SKZWjSXVBRITFIhUhHamyZuMb33HH6AZF_5gttGggKYi1ERywTR_MIk_97vogrz2iVseJLaTWDtU0dYyNXSbjoD2CM5ZGkvAt0Lk/s1600/DSCF3382.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="478" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5o8nZTMQdvff55NnW_leDAmtsRivaw30_rDyR1KW2SKZWjSXVBRITFIhUhHamyZuMb33HH6AZF_5gttGggKYi1ERywTR_MIk_97vogrz2iVseJLaTWDtU0dYyNXSbjoD2CM5ZGkvAt0Lk/s640/DSCF3382.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>Balconul, asemenea gardului unei proprietati urbane, trebuie sa aibe rol de element de trecere intre spatiul public si cel privat, dar i se adauga si functiunea de spatiu de relaxare, asemenea unei gradini.<br />
<div style="text-align: justify;">
Urbanismul, in acest caz, jongleaza cu principiul porozitatii elementelor de imprejmuire a unei proprietati urbane, care se poate explica prin existenta unui spatiu semideschis intre strada si casa. Balcoanele inchise precum o cazemata si gardurile inalte din ziduri fara goluri anuleaza acest principiu si tranforma proprietatea intr-o fortareata. Spatiul de trecere este anulat, rezultatul fiind instrainarea totala fata de strada, lipsa comunicarii cu orasul.</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSPWQoiyCOVYb3n59YAYd04c9f4pqFb6oyUIN0q21EGTnCkKWA1uh-HbIPEOCRl8XsDKAAPSUTE5Cxz2YSC6NwhEehuJw0fCXd3MmjkDQAAPxKsHinS4obAm7xIMsW3f13oXOV6rARuxOj/s1600/Bucuresti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="500" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSPWQoiyCOVYb3n59YAYd04c9f4pqFb6oyUIN0q21EGTnCkKWA1uh-HbIPEOCRl8XsDKAAPSUTE5Cxz2YSC6NwhEehuJw0fCXd3MmjkDQAAPxKsHinS4obAm7xIMsW3f13oXOV6rARuxOj/s640/Bucuresti.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Case de inspiratie otomana in Bucuresti (1 si 2) si reconstituiri ale acestora din 1935, in cadrul Lunii Bucurestilor (3)</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
In vremea in care in Tarile Romane functionau Regulamentele Organice, s-a dezbatut daca balconul trebuie sa fie de tip oriental (inchis precum o camera, care iesea mult in strada) sau occidental (deschis, de dimensiuni medii, destinat relaxarii si comunicarii cu strada). Comisia respectiva a adoptat modelul occidenta, iar marele incendiu de la 1847 din Bucuresti aproape ca a starpit cladirile de inspiratie otomana.</div>
<div style="text-align: justify;">
In perioada regimului comunist, noile ansambluri de blocuri pastrau modelul occidental de balcon (era si necesar, caci jocul formelor acestora mai condimenta putin saracia volumetriei blocurilor tipizate), dar functionalitatea acestora a fost deturnata spre practici mult mai orientale decat se dorea.</div>
<div style="text-align: justify;">
Utopia comunista conform carea oamenii unei comunitati uniformizate social au si nevoi similare (teorie folosita in scopul asanarii sociale) a facut ca noile apartamente din blocuri sa fie pentru toti si nimeni deopotriva. Dimensiunile lor meschine (anii 1980 au adus apartamente cu o suprafata mai mare, cu baie suplimentara si chiar inca o camara, dar densitatea noilor constructii anuleaza spatiul urban, generandu-se alte angoase sociale), lipsa spatiilor de depozitare, lipsa unei incaperi cu functiune de uscatorie in fiecare apartament etc, a manat pe noii locatari (chiriasi ai statului, in fapt) sa gaseasca tot felul de solutii: folositrea spatiilor tehnice pe post de boxe de depozitare, dezafectarea "ghenelelor" si folosirea lor in acelasi scop, dar, mai ales, sacrificarea balconului, care devine o anexa a camarii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Frigul din apartamente si lipsa de cultura a populatie adusa din mediul rural a generat mania inchiderii balcoanelor. Acest lucru a capatat o dimensiune universala dupa 1990, cand interdictiile au fost anulate. Curios lucru legat de modul in care gandesc si se comporta romanii este ca balcoanele se inchid chiar si la apartamentele din blocurile recent construite, ce beneficiaza de o suprafata mare si o buna izolare termica!</div>
<div style="text-align: justify;">
Din punct de vedere al imaginii urbane rezulta orase triste, cu imobile avand fatade slutite si pestrite, parazitate de aparate de climatizare, iar balcoanele adapostesc in continuare cantitati impresionante de muraturi, carnati sau izmene mangaiate de soarele verii, leganand duios in bataia vantului.</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbh6mgiNaFAUB77KASxc2tH7VyIy59strGVAeh9714gIeTCv6yjUwcjywp57qm5zn5uUprvBFWtwEGzJYOwFbNfBETqTzon-S4S34eP-hf27czFM-e8m-4AtmviA9nv7CRb6daVViSd4Um/s1600/DSCF3387.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbh6mgiNaFAUB77KASxc2tH7VyIy59strGVAeh9714gIeTCv6yjUwcjywp57qm5zn5uUprvBFWtwEGzJYOwFbNfBETqTzon-S4S34eP-hf27czFM-e8m-4AtmviA9nv7CRb6daVViSd4Um/s640/DSCF3387.JPG" width="480" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Balcoane din Campina, precum in prima imagine, doar ca de data aceasta respecta normele bunului simt.</td></tr>
</tbody></table>
Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-4253004495650947132013-06-11T22:18:00.000+03:002013-06-13T20:39:35.322+03:00O vila la sosea (BDB 9)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<a name='more'></a><br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEir-NPLXgeEMpCWP4tRd7brZIy5L8xFUHO_Pk0ODL6RPEx_XEiwa2byxCIQeTEk0cgVBUSP_ioxakH5eiA4tPDACMWDNd3XBx-4ZDh65efT8a7aT4HbQixqXenCwtrEJ3zDDvw8Dtg4PJ0W/s1600/Buna+dimineata%252C+Bucuresti_9.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEir-NPLXgeEMpCWP4tRd7brZIy5L8xFUHO_Pk0ODL6RPEx_XEiwa2byxCIQeTEk0cgVBUSP_ioxakH5eiA4tPDACMWDNd3XBx-4ZDh65efT8a7aT4HbQixqXenCwtrEJ3zDDvw8Dtg4PJ0W/s640/Buna+dimineata%252C+Bucuresti_9.jpg" width="455" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Click pe poza pentru marire</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">La începutul
anilor 1900, înfăţişarea părţii de nord a capitalei era cu mult diferită faţă de
ceea ce vedem azi: locuri mlăştinoase, zone împădurite (rămăşiţe ale vechilor
Codri ai Vlăsiei), puţin populată şi străbatută doar de cateva drumuri. În acea
perioadă începe un amplu proiect urbanistic, vizând prefacerea zonei într-una
destinată elitelor, cu vile cochete, alei sinuoase şi un parc având o mare
suprafaţă.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">Printre
familiile înstărite care şi-au permis un lot de casă aici s-a numărat şi cea
formată din Iancu Manu (1872-1962), unul dintre fii generalului Manu, căsătorit
cu Zeta Cantacuzino, nepoata celebrului nabab, poate cel mai bogat român de la
cumpăna anilor 1900.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">La sfârşitul
primului război mondial, deşi ţara se afla într-o perioadă grea datorată
lipsurilor materiale şi a costurilor integrării în statul român a noilor
provincii, Iancu Manu găseşte resursele necesare contractării marelui arhitect
Grigore Cerchez (1850-1927, posibil descendent din grupul etnic al cerchezilor
din Dobrogrea stăpânită de Imperiul Otoman), cel care a proiectat şi Palatul
Cantacuzino din Buşteni, construit în 1911 pentru Nabab, spre a ridica o casă
luxoasă, copiată după înfăţişarea Muzeului Rodin din Paris.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">Clădirea proiectată
de Cerchez a fost finalizată în 1920, prin antrepriza inginerului Cesare Fantoli
şi a arhitectului F. Hoeflich, respectând destul de fidel liniile Rococo ale
clădirii Muzeului Rodin, zidită în 1732, inclusiv frontonul decorat cu un
basorelief de inspiraţie clasică, ritmul faţadei şi simetria celor trei volume ce
compun perspectiva principală a casei, dar compartimentarea interioară şi
decoraţiunile camerelor au respectat doleanţele proprietarilor.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">Din motive necunoscute,
Iancu Manu decide în 1932 să vândă casa magnatului Max Auschnit, veteran al primului război
mondial, cel mai mare industriaş român al perioadei interbelice, care alături
de Elgar, fratele său, era proprietar a numeroase uzine metalurgice. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">Legenda spune că
Max era logodit cu Leonore, fiica unui rajah din insulele malaeziene, dar
aceasta a rupt logodna la Londra, îndrăgostită de un puternic lord englez.
Auschnit s-a orientat atunci spre fata clujeanului Pordea, vicepreşedintele
Senatului. Revista "Fruncea", în Decembrie 1934, într-o ştire premergătoare
cancanurilor zilelor noastre nota faptul că "Unul dintre cei mai puternici
oameni din România se căsătoreşte cu fiica dl. Pordea, vicepreşedinele
Senatului. Trebuie să notăm şi criticile ce se aduc familiei Pordea din pricina
uniunei proiectate. Se relevă, între altele, vârsta mirelui (sensibil mai mare
decât a miresei), dar mai ales religia şi rasa milionarului: dl. Max Auschnit,
se stie, este evreu, iar familia Pordea este catolică". In Ianuarie anul
următor, Auschnit se converteşte la catolicism, se însoară, iar după o călătorie
în Franţa şi Anglia, se întoarce în vila din Aleea Alexandru nr. 1, renovând-o
după gustul noii doamne a casei, încrustând litera "A" pe mânerele
uşilor şi în broderia balcoanelor.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">La sfârşitul
anilor 1930 steaua lui Max Auschnit începe să pălească pe fondul apropierii
României de Germania nazistă, căzând victimă jocurilor de culise a intereselor politice
şi comerciale, regele Carol al 2-lea sacrificându-l pe industriaş. I se intocmeşte
un dosar de urmărie penală şi este închis la Văcăreşti în Noiembrie 1939, temeiul
fiind unele nereguli în scriptele contabile ale uzinelor Auschnit şi punerea în
pericol a industriei de armament. Max şi-a salvat libertatea în 1942 prin
cedarea unei părţi a acţiunilor sale către un trust industrial german sprijinit
de Herman Goering, dar nu i s-a permis să părăsească ţara. In Octombrie 1944,
după răsturnarea regimului lui Antonescu de către tânărul rege Mihai, instanţa
ii acceptă recursul şi-l achită de toate învinuirile aduse în 1939, dar nu
rezistă comuniştilor decât până în 1946, când pleacă definitiv în SUA, împreună
cu Nicolae Malaxa, alt mare industriaş român, deopotrivă prieten şi inamic în
afaceri, cel care a colaborat cu acuzatorii lui Auschnit. Această fugă a fost
înlesnită de nimeni altul decât comunistul Petru Groza, primul-ministru al
României în acea perioadă, prieten cu Pordea, socrul lui Max. Pordea
"donase" statului român pădurile sale în schimbul promisiunii că
soţii Auschnit să fie lăsaţi să plece.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">Între 1946 şi
1948 casa a rămas părăsită, fiind folosită întâi de unii ofiţeri superiori
sovietici, iar după procesul din Octombrie-Noiembrie 1948, când Max Auschnit a
fost condamnat în contumacie şi toată averea acestuia a trecut oficial în
proprietatea statului român, vila a revenit lui Petru Groza. Chiar şi după încheierea
mandatului, acestuia i s-a permis să locuiască în continuare în aceasta casă
până la moarte, în 1958. Ulterior vila a devenit casă de oaspeţi şi mai târziu
sediul ambasadei Argentinei.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">La începutul
anilor 2000, Steve Auschnit şi urmaşii fratelui său, încep să-şi recapete
proprietăţile confiscate de statul român sau să fie despăgubiţi în contul
acelor uzine. Printre imobilele retrocedate către Steve se numară şi casa
cumpărată de tatăl său de la Manu. Neavând interes într-o eventuală consolidare
şi renovare a stricăciunilor aduse structurii de rezistenţă de cutremurele din
1940, 1977 şi 1986, acceptă oferta latifundiarului George Becali şi-i vinde
vila în 2009. Becali o renovează cu ajutorul arhitectului Camil Roguski, unul
dintre personajele ce s-au aflat în anturajul lui Nicolae Ceauşescu, iar în
vara lui 2010 organizează chiar o zi a uşilor deschise, în care publicul a
putut vizita luxosul imobil. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 115%; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: inherit;">În momentul de
faţă, renovată opulent conform cerinţelor exprese ale lui Becali, cu mobilier
specific anilor 1930, poleială de aur pe decoraţiunile exterioare şi având
statuia lui Iisus răstignit în curtea vilei, casa îndeplineşte diverse funcţiuni:
de la birou personal al lui Becali până la sală de conferinţă pentru echipa de
fotbal Steaua Bucureşti, şi de la sediu al defunctului partid Noua Generaţie
până la sediu de protocol pentru diverşi parteneri de afaceri ai patronului
Stelei.</span></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-34643812241954759262013-06-11T09:45:00.000+03:002013-06-19T00:22:36.440+03:00Mai mari, tovarasi!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnoXFnv0F3YVQ9cMnqMXT71vCK_-MeeiaxJV_6GiPl2vURATTRXqqE7A59mtNvN_of02MfIJliEvUMuOr5DHv5udTyIbZOIUoI3vrPDaZMqv6W8BWyCK_VnEHvI99BqrS5UzMICPJRiczO/s1600/Ceausescu,+arhitectura+si+urbanismul.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="638" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnoXFnv0F3YVQ9cMnqMXT71vCK_-MeeiaxJV_6GiPl2vURATTRXqqE7A59mtNvN_of02MfIJliEvUMuOr5DHv5udTyIbZOIUoI3vrPDaZMqv6W8BWyCK_VnEHvI99BqrS5UzMICPJRiczO/s640/Ceausescu,+arhitectura+si+urbanismul.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 18px; text-align: left;">Dragi tovarasi si pretini, aci vreau sa-mi faceti inca un bloc pentru oaminii muncii, da' nu asa mici cum le facurati p'astea da pa masa, ci mai mari, tovarasi, sa ajunga la toti!</span><br />
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 18px; text-align: left;"><br /></span>
<span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 18px; text-align: left;">Se spune ca Ceausescu nu putea intelege machetele, astfel incat cu greu reusea sa priceapa ceva din cele expuse de arhitecti. Se mai zvoneste, de asemenea, ca pentru Casa Poporului s-au facut machete si fatade 1/1 din materiale usoare pentru a fi aprobate sau nu de catre carmaci.</span></span><br />
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 18px; text-align: left;">Oricare ar fi adevarul istoric, dincolo de denaturari rauvoitoare sau doar malitioase, glumele pe seama "impuscatului" si a "sinistrei" au fost gustate atat inainte de 1990, cat si dupa acest an.</span>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-26727676307371324672013-06-10T15:40:00.001+03:002013-07-09T09:21:35.997+03:00Prometeu si brutalismul<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjd-TgGyBqXP2er4rRxpq4FsyFDymLeNb_4sV_bs5fFqmIsFMWcoDCI4h6fmsY6xCrAKDIJHKaYxRFPIF3C7LUrhDIeHbHLVBU3aZ4h4lytdTzhRlqMxPMe1aO6JcfrpkdWb4crf65vtDyV/s1600/Arges_1974_1+-+Copy.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjd-TgGyBqXP2er4rRxpq4FsyFDymLeNb_4sV_bs5fFqmIsFMWcoDCI4h6fmsY6xCrAKDIJHKaYxRFPIF3C7LUrhDIeHbHLVBU3aZ4h4lytdTzhRlqMxPMe1aO6JcfrpkdWb4crf65vtDyV/s640/Arges_1974_1+-+Copy.jpg" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Arhitectura brutalista, numita astfel pentru ca recurgea la folosirea intensiva a betonului brut, nefinisat, a inflorit in Europa anilor 1950-1970, atunci cand eforturile de reconstructie vizau in primul rand cladiri simple, usor de construit. Estetic, acestea duceau si mai departe eforturile arhitectilor de minimalizare a decoratiunilor fatadelor, astfel incat in stilul brutalist regula repetitiei franta pe alocuri de accente geometrice care sa rupa armonia liniilor, lucru ce se dorea a concentra privirea, devenea insasi elementul de infrumusetare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In tara noastra, odata cu anii 1960, acest stil devine principalul mod de gandire si construire a cladirilor oficiale (casele de cultura din majoritatea oraselor principale, localurile primariilor din Ploiesti, Botosani si Satu-Mare, Teatrul National din Bucuresti, etc) sau a fost imbinat cu stilul international (primaria din Turnu-Severin, prefectura din Pitesti, casa de cultura din Targoviste sau extinderea Academiei de Studii Economice din Bucuresti). Deseori acest mod de a construi este asociat cu utopismul lui Le Corbusier privind tipizarea cladirilor si a uniformizarii nevoilor oamenilor, de aceea este privit, paradoxal, drept un stigmat al statelor cu trecut comunist desi a aparut in occident, inflorind in tari precum Anglia, Germania sau SUA.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW-xlchLKJjhR03NWhxMIrtCx1FM0aYcDWI6LwiR-VOrSLSyQCkpsxXimu48GpvJnWo3QV4c3m-o6WgNhyacYhD0HGBDqt5q3-f15RZD_3eDsP3xbXNh7oM9q3nIgWl9vbTMeuIyo572aZ/s1600/656445953848903545148166-6061230-700_700.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="454" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW-xlchLKJjhR03NWhxMIrtCx1FM0aYcDWI6LwiR-VOrSLSyQCkpsxXimu48GpvJnWo3QV4c3m-o6WgNhyacYhD0HGBDqt5q3-f15RZD_3eDsP3xbXNh7oM9q3nIgWl9vbTMeuIyo572aZ/s640/656445953848903545148166-6061230-700_700.jpg" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;">Ansamblu de arhitectura brutalista - barajul Vidraru (carte postala din 1974)</span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Construit intre 1961 si 1966, barajul de la Vidraru a reprezentat un efort considerabil al economiei romanesti, realizat conform ideei comuniste de victorie asupra naturii. Barajul nu a insemnat doar o investitie pur economica prin hidrocentrala ascunsa in maruntaiele muntelui, ci s-a urmarit si punerea lui in valoare ca element turistic.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In 1964, sculptorul Constantin Popovici (1938 - 1995) a realizat celebra statuie a lui Prometeu ce tine in maini cate un fulger, simbol al electricitatii. Absolvent al Institutului de Arte Plastice din Bucuresti (1964), mai are in portofoliu, printre altele, lucrari precum statuia lui George Bacovia (Bacau) si Monumentul Independentei (Oradea), demontat dupa 1990 pentru a face loc unei catredale ortodoxe si vandalizat de hoti.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGlirxX3zFWYYI8g4gDJTm-KK-IVO114EjoOsTuMj94dhhjPQo_h0V1rVfuzIL21vTAxN2Kyw16zNLEAsDXRTxXv0i0UpR6KB89qf5PTRA10wSZD8cY_rYs5I98wsRGHQiNbLRrYuVSp5a/s1600/Statuia+lui+Prometeu+din+Vidraru.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGlirxX3zFWYYI8g4gDJTm-KK-IVO114EjoOsTuMj94dhhjPQo_h0V1rVfuzIL21vTAxN2Kyw16zNLEAsDXRTxXv0i0UpR6KB89qf5PTRA10wSZD8cY_rYs5I98wsRGHQiNbLRrYuVSp5a/s640/Statuia+lui+Prometeu+din+Vidraru.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Totusi, prima varianta a statuii reprezenta proiectul de diploma, din gips, astfel incat colosul de pe creasta Muntelui Pleasa nu este cea din 1964, ci o reinterpretare in maniera brutalista. Inalta de 10 metri, realizata din inox, a fost amplasata pe un soclu brut din beton armat in anul 1971. La concursul din 1969 lucrarea sa a avut castig de cauza pentru ca imbina liniile schematice art deco cu brutalismul turnului deja existent ce mijlocea accesul la aceasta culme. Initial acest turn facea legatura intre baraj si o terasa betonata (la jumatatea distantei actuale dintre baraj si statuie) ce oferea turistului o priveliste foarte frumoasa asupra lacului de acumulare si a muntilor.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNAtjLyLPYQdKEFOocxj_1kt9dn3827DsQTBrG6vNjv7Bfl_3CYgIGS5k-ZFEsA9BW4SvJ27BP8F-5OAqjqOpkOg96FKRuF4hqGn-hjYr25uIu4Adlqk2Il1uyXELucXhnGz8S2t2vO9Bd/s1600/Untitled+(3).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="488" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNAtjLyLPYQdKEFOocxj_1kt9dn3827DsQTBrG6vNjv7Bfl_3CYgIGS5k-ZFEsA9BW4SvJ27BP8F-5OAqjqOpkOg96FKRuF4hqGn-hjYr25uIu4Adlqk2Il1uyXELucXhnGz8S2t2vO9Bd/s640/Untitled+(3).jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-family: inherit;">In 1976 macheta acestui proiect avea sa fie premiata la Venetia, in cadrul Expozitiei de Arta Contemporana. Anii 1960-1970 (cel putin prima parte a anilor 1970) au reprezentat un suflu nou in sculptura romaneasca, iar autoritatile vremii au incercat integrarea acestor opere de arta in arhitectura si urbanismul multor localitati ori statiuni de pe litoralul Marii Negre.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhhKUHjuW_L7XPjddJg2XcKHGWgo7TIzyPpuDLHX-R4XWY-4GqgpMRZ1GifKSu-aj3LOj2XFY2iE6pqBPLyPH1NYpbHKbE05WRaerXjQM1fOI1l7-jp-8FnPhyphenhyphenA9ShOtbL8Y17la8D483x/s1600/DSCF2724.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhhKUHjuW_L7XPjddJg2XcKHGWgo7TIzyPpuDLHX-R4XWY-4GqgpMRZ1GifKSu-aj3LOj2XFY2iE6pqBPLyPH1NYpbHKbE05WRaerXjQM1fOI1l7-jp-8FnPhyphenhyphenA9ShOtbL8Y17la8D483x/s640/DSCF2724.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Intre 2009 si 2010 turnul cu pricina si statuia lui Prometeu au trecut printr-o primenire menita sa le prelungeasca durata de viata. Daca in cazul statuii aspectul nu a fost alterat, nu acelasi lucru il pot spune si despre turn. Initial era placat cu mozaic marunt, verde, expresie a modernismului temperat a anilor 1960. Acum este placat cu granit, efectul vizual fiind asigurat de placile neuniforme ca grosime ce produc un interesant efect de neregularitate. Desi reusita, aceasta renovare, prin renuntarea la mozaicul intial, poate starni aprinse controverse in ceea ce priveste asumarea trecutului si pastrarea nealterata a cladirilor vechi.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVQtyCchVS5VtH1YvsykydusDrmFB2tza3iTpq_YSPYtYrdcLcafOa_8AV35oDznQlSYrrp72W1XyMwknpvD50DCqzc1CFKk6sm2YOJmFwDJuOmYvpNPk03tgI090sD19ZMz0LwYOxP0yZ/s1600/detaliu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="588" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVQtyCchVS5VtH1YvsykydusDrmFB2tza3iTpq_YSPYtYrdcLcafOa_8AV35oDznQlSYrrp72W1XyMwknpvD50DCqzc1CFKk6sm2YOJmFwDJuOmYvpNPk03tgI090sD19ZMz0LwYOxP0yZ/s640/detaliu.jpg" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-48082987271903556062013-06-07T13:45:00.000+03:002013-06-19T00:23:07.830+03:00Hotel Cerbul - Sinaia<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXNoeJH5RdBpaQn-9wTAf6E-zFH5DvE9t202cXEi6MNnFVuyed5oeIC4ZIg1UUz38HsyPpp_FJiBFJlW31yywbClq0Bvb4wmWFaUcosbMICFiPu-LJH1kVmDBBIgGhdoWnV34NSl0Y6HgT/s1600/Hotel+Cerbul+-+Copy.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="382" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXNoeJH5RdBpaQn-9wTAf6E-zFH5DvE9t202cXEi6MNnFVuyed5oeIC4ZIg1UUz38HsyPpp_FJiBFJlW31yywbClq0Bvb4wmWFaUcosbMICFiPu-LJH1kVmDBBIgGhdoWnV34NSl0Y6HgT/s640/Hotel+Cerbul+-+Copy.jpg" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Istoria arhitecturii moderne din orasul-statiune Sinaia este strans legata de numele lui Paul Smarandescu, unul dintre cei mai talentati creatori de arta arhitecturala din perioada interbelica.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">S-a nascut in Iunie 1881 la Bucuresti, decedant tot in capitala, la 12 Ianuarie 1945. Este unul dintre numele de prima seama a arhitecturii romanesti a primei jumatati de secol XX, fiind creditat cu nu mai putin de 155 de proiecte construite intre 1907 si 1940/41. Dupa scoala primara din cartierul Mantuleasa si liceul Matei Basarab, in Septembrie 1899 este admis primul la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti. De aici inainte, Armata si arta arhitecturii se amesteca treptat in viata sa, inscriindu-se voluntar in armata si-n doi ani ajungand sublocotenent de infanterie. Dorind sa aiba cunostinte profesionale cat mai temeinice, in 1902 pleaca la Paris, la Scoala de Belle-Arte, sectia Arhitectura. La sfarsitul anului 1906 se intoarce in tara, incununat de titlul de arhitect diplomat. Arhitectul Dimitrie Maimarolu, remarcand potentialul tanarului Smarandescu, il aduce in echipa sa.</span><br />
<span style="font-family: inherit;">De aici inainte, beneficiind de o faima crescanda, succesul sau profesional este unul fulminant. In 1909 este numit de catre Spiru Haret, ministrul Invatamantului, drept arhitect-sef al Ministerului Invatamantului, iar in Decembrie 1912 ajunge arhitect-sef al Ministerului de Interne. In 1913 participa la campania din Bulgaria, avand gradul de locotenent de infanterie. Intre 1916 si 1918, avand gradul de capitan de geniu, lupta in WW1, dar si ajuta la efectuarea unor lucrari specifice armei geniu.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoct31M_iarMLjS9BH4pmYrOAj7NKpTBXsnLe6hCYuuOBVC39ycom3DE46NF8uvfEgM146YjO_dqIZm6pkLMHzKykmm_hu5ecHcxCgRIGLzIcW1m6KNoCdshpTl11DHH8C7oziyJBRH86A/s1600/Paul_Smarandescu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoct31M_iarMLjS9BH4pmYrOAj7NKpTBXsnLe6hCYuuOBVC39ycom3DE46NF8uvfEgM146YjO_dqIZm6pkLMHzKykmm_hu5ecHcxCgRIGLzIcW1m6KNoCdshpTl11DHH8C7oziyJBRH86A/s400/Paul_Smarandescu.jpg" width="275" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Dupa razboi, in Romania intregita, isi reia functia de arhitect-sef al Ministerului de Interne, iar din 1920 este profesor de istoria arhitecturii la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti. In perioada interbelica isi leaga numele de orasul Sinaia, fiind responsabil de multe imobile, dar si de organizarea stradala. Intre 1938 si 1941 este Decan al Facultatii de Arhitectura din Bucuresti, iar in 1939 demisioneaza din functia detinuta in cadrul Ministerului de Interne. Moare prematur, in 1945, la doar 64 de ani.</span><br />
<span style="font-family: inherit;">Printre cele mai renumite cladiri proiectate de Paul Smarandescu se afla Palatul Societatii de Asigurari Agricola din Bucuresti (1912), ansamblu proiectat in colaborare cu Petre Antonescu, <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2011/09/calator-prin-busteni-hotel-casino.html" target="_blank">Hotel - Casino Palace din Busteni (1912)</a>, Palatul Societatii Imobiliara din Bucuresti (1913), Hotel Palace din Predeal (1914), imobilul Wappner din Bucuresti (1921), Hiprodromul Floreasca din Bucuresti (1922), Palatul Societatii Astra Romana (1923), Palatul Societatii Creditul Rural din capitala (1925), Palatul Ziarului Universul (1926), Conacul din Petresti, jud. Ilfov (1927), Palatul BCR din Ploiesti (1930), Palatul Societatii de Gaz si Electricitate (1932).</span></div>
<span style="font-family: inherit;"> </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZsweoI43sPm2ZPdZw-4R6xq618GUdOdz8AzpuulSGSa3JxkhtlUCcDZwAol2c82xKoDSkmojOL7-DdzCVaxxELjhO4ZQe8NTNd-VYafBUlZzVdAZioz8NXox98uiEgEC0vXNdXCwQFrYy/s1600/Sinaia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZsweoI43sPm2ZPdZw-4R6xq618GUdOdz8AzpuulSGSa3JxkhtlUCcDZwAol2c82xKoDSkmojOL7-DdzCVaxxELjhO4ZQe8NTNd-VYafBUlZzVdAZioz8NXox98uiEgEC0vXNdXCwQFrYy/s640/Sinaia.jpg" width="640" /></span></a></div>
<span style="font-family: inherit;"> </span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Inca din perioada de inceput a statului roman, muntele si marea au reprezentat destinatii de calatorie pentru o clasa noua de oameni, <i><a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/11/romania-tara-turismului.html" target="_blank">les touristes</a></i>. Zona montana fost prima vizata, caci acesti turisti erau in principal copii boierilor, iar racoarea muntilor ii atragea de prin casele lor din Bucuresti si alte orase. Acest obicei isi avea originea in pleacarea pe timp de vara a boierilor in conacele lor de la tara pentru a scapa de praful si arsita din orase.</span><br />
<span style="font-family: inherit;">Valea Prahovei a fost regiunea unde s-au construit cele mai multe hoteluri, caci si familia regala se odihnea aici pe timp de vara. Sinaia si <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2011/10/calator-prin-busteni-primaria-busteni.html" target="_blank">Bustenii</a> au inflorit, ulterior Predealul intrand si el in aceasta hora a turismului.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyx5o6qeHjSVenaJypwRNokcYekiOwLzHiOc38K2RI2zznNaXH88_9dTbQIrMJ_ZvkrZrAx_ZKJuokYNpYmfymkF1L0t8xio6nzdaRdLg4vtQLexjSa_AfZeOx5Dlf6IzuDIEfo8lxq2Da/s1600/Hotel+Parc+din+Sinaia+-+inceputul+anilor+1930.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="408" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyx5o6qeHjSVenaJypwRNokcYekiOwLzHiOc38K2RI2zznNaXH88_9dTbQIrMJ_ZvkrZrAx_ZKJuokYNpYmfymkF1L0t8xio6nzdaRdLg4vtQLexjSa_AfZeOx5Dlf6IzuDIEfo8lxq2Da/s640/Hotel+Parc+din+Sinaia+-+inceputul+anilor+1930.jpg" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;">Hotel Cerbul la scurt timp dupa inaugurarea din 1929</span></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Vilegiatura montana va cunoaste o diminuare in favoarea marii incepand cu anii 1900, atunci cand hotelurile de la malul Marii Negre (Constanta si Tekirghiol) vor deveni foarte atractive. Lucrul acesta s-a manifestat pana spre mijlocul anilor 1920, caci muntele a inregistrat un reviriment spectaculos in preferintele romanilor. Chiar componenta sociala a turistilor se schimbase, astfel incat moda schiurilor, a drumetiilor montane si a cautarilor vestigiilor dacice prin muntii Romaniei (odata infaptuita Romania Mare, componenta latina ce a conferit legitimate in discutiile cu marile puteri europene la jumatatea secolului al XIX-lea nu mai era intr-atat de necesara) a dus la o noua etapa a dezvoltarii posibilitatilor de cazare pe Valea Prahovei: sosele, hoteluri, cabane si refugii montane, deschiderea de noi trasee, etc.</span><br />
<span style="font-family: inherit;">Sinaia, adevarata capitala de vara a Romaniei, promova un turism de lux, adresandu-se celor instariti. Tragand aici cei mai importanti oameni cu stare din Romania, dar si oaspeti de peste hotare, statiunea si-a castigat un renume international chiar din acea epoca, atragand prin frumusetea locurilor si a vilelor construite.</span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW_kzb0aLFVIGzAMfv89eD-x4SlisTjoOx2b-LuKRB5f2vd9WN_ov5XJonL0H4kH2lsrxP8EsBI7ACpaVDgPHJ5ymZnemt3oVGfKevb-UF1iC_L4mO4dTYDdxn5nIWUxld87nIHAnrKfa4/s1600/SAM_4411.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="352" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW_kzb0aLFVIGzAMfv89eD-x4SlisTjoOx2b-LuKRB5f2vd9WN_ov5XJonL0H4kH2lsrxP8EsBI7ACpaVDgPHJ5ymZnemt3oVGfKevb-UF1iC_L4mO4dTYDdxn5nIWUxld87nIHAnrKfa4/s640/SAM_4411.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In ceea ce ne priveste, vom discuta despre Hotelul Cerbul, proiectat de catre Smarandescu si finalizat in anul 1929, executat de antrepriza lui Vladimir Bortnowski. Acesta avea la parter spatii comerciale (magazine, un restaurant si o cofetarie a lui Constantin Grigorescu, proprietarul cladirii), aflandu-se in imediata vecinatate a parcului din Sinaia.</span><br />
<span style="font-family: inherit;">Arhitect talentat, Smarandescu a cautat sa promoveze vernacularul cu specific local, incercand sa ofere personalitate cladirilor pe care le-a construit in Sinaia. Au rezultat edificii pitoresti, cu un vocabular bine structurat al volumetriei si decoratiunilor mai degraba discrete, limbaj artistic folosit si la Vila Vanatori (1913) si Casa Bortnowski (1930).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrA5QJPq6xJU2OA5IxeOBRIFRq0KGcS3ZOsvb8EZloUNLzAnhIbnoyiWcDIUKzFubXzmNVbeJlUuKifMjGGyFEoz4XxyqyvKxxTWD-Kc2IKNlq7wwOJcjvWM6Yvj3dpTb1U7qtmGsJIfHu/s1600/SAM_3779.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrA5QJPq6xJU2OA5IxeOBRIFRq0KGcS3ZOsvb8EZloUNLzAnhIbnoyiWcDIUKzFubXzmNVbeJlUuKifMjGGyFEoz4XxyqyvKxxTWD-Kc2IKNlq7wwOJcjvWM6Yvj3dpTb1U7qtmGsJIfHu/s640/SAM_3779.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Cele doua accente verticale clar distincte de volumul central redus in inaltime sunt inspirate de culele oltenesti (turnul din stanga imaginii poarta o amprenta mai puternica in acest sens), precum in marea majoritate a cladirilor in stil neoromanesc, iar acoperisul inalt in patru ape este o tema predilecta in opera acestui arhitect.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0jXMr9_OVl4HshILiWo5n4MkndBycerV6pQJ13JbZVgUZMKY8tcF0bWnArwPjfTiUrnoy3iF7fOaB1E3TMH-zunE_lfI8vkr8mfSBrbbB96zYjVhunExhOYi8iNV3gRQFeNgFuKnqVRUk/s1600/SAM_3777.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0jXMr9_OVl4HshILiWo5n4MkndBycerV6pQJ13JbZVgUZMKY8tcF0bWnArwPjfTiUrnoy3iF7fOaB1E3TMH-zunE_lfI8vkr8mfSBrbbB96zYjVhunExhOYi8iNV3gRQFeNgFuKnqVRUk/s640/SAM_3777.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In cazul de fata, loggia in cauza respecta schematic canoanele ortodoxiei neo-romanesti, facand apel la simetrie (deschiderea de 3 arce pe fiecare latura), la mostenirea culturala bizantina (coloanele scurte, desi taiate cu linii sobre, evoca tipul coloanelor tipice bizantine), iar motivele vegetale aplicate trimit cu gandul la <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/07/gradina-raiului.html" target="_blank">Gradina Raiului</a>, un motiv recurent acestui mod de a gandi aspectul unei cladiri. Traforajul si ochiurile sale schematice anunta, parca, modificarea viziunea anilor 1930, cand recursul la un minimalism decorativ anima multi arhitecti.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Cladirea emana o eleganta zvelta, in contrast cu aspectul greoi, masiv al multor case si edificii de amploare construite in acest stil. Chiar daca in cazul de fata nu avem de-a face cu loggii cu sprijiniri din lemn, precum in cazul hotelului din Busteni, eleganta si trasatura zvelta a accentului vertical ramane dovada priceperii lui Smarandescu de a combina elementele intr-un amestec fericit.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjblhSJAMD1HrygLYY3mguzmIC6H8cExjutH5IQCAbEQjkbT1fAeLTIYfBNEChY6fjEMfq6ZTh6ybVgJQZzpoY_w6lIHIRxCwS8NEdJtX6n73DzIuTqAAZErmyEDbpW_0yl5dw_8ddu5V04/s1600/Hotel+Parc+din+Sinaia+-+anii+1930.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="394" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjblhSJAMD1HrygLYY3mguzmIC6H8cExjutH5IQCAbEQjkbT1fAeLTIYfBNEChY6fjEMfq6ZTh6ybVgJQZzpoY_w6lIHIRxCwS8NEdJtX6n73DzIuTqAAZErmyEDbpW_0yl5dw_8ddu5V04/s640/Hotel+Parc+din+Sinaia+-+anii+1930.jpg" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;">Hotel Parc din Sinaia - anii 1930</span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Intai a purtat numele de Hotel Parc, ulterior, dupa nationalizarea din 1948, s-a numit Hotel Cerbul. In anii din urma, cumparat de catre grupul hotelier Rina, restaurat si modernizat, si-a schimbat denumirea in Rina Cerbul Hotel, care oarecum sfideaza logica gramaticala a limbii romane.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com5Parcul Dimitrie Ghica, Sinaia, România45.352201622168508 25.5502945587219345.350806622168506 25.54777305872193 45.35359662216851 25.55281605872193tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-61572706235326065282013-06-07T10:31:00.000+03:002013-06-07T10:31:17.591+03:00Aberatie urbana - Strada Nicolae Tonitza<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5GdXpuh8FZzy67Kn9LkgLPV8-5PWnmR1fHz5onrOppeXhqCW3krVVruS2_rUf8tEG4i3tidEHFDd6T9NKRfSs-qj8rO_UVKtK_U17pWqgzAg6QoEd1NQYboz0zr3O82bgUqbZxe9rh5Nw/s1600/DSCF2653.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5GdXpuh8FZzy67Kn9LkgLPV8-5PWnmR1fHz5onrOppeXhqCW3krVVruS2_rUf8tEG4i3tidEHFDd6T9NKRfSs-qj8rO_UVKtK_U17pWqgzAg6QoEd1NQYboz0zr3O82bgUqbZxe9rh5Nw/s640/DSCF2653.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>Se pare ca in orasul "primarului bestial care le face pe toate legal", totul trebuie sa fie multiplu, altfel nu are valoare. Mai multi caini fara stapani, mai multe gropi, mai multe case demolate, mai multi bani scursi catre diverse firme, mai multe ineptii.<br />
<div style="text-align: justify;">
Ceea ce vedem in imaginea de mai sus nu repezinta vreun nume inscris in romana si inca vreo 2 limbi de circulatie internationala spre a ajuta turistii, ci este aceeasi placuta cu numele strazii pusa in triplu exemplar. Poate ca primarul a dorit sa vina in ajutorul celor care la ore tarzii din noapte pleaca cu picioarele impleticite spre case, <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2013/06/mancati-beti-dar-cu-moderatie.html" target="_blank">care nu beau cu moderatie</a>, astfel incat intr-adevar sa vada triplu.</div>
<div style="text-align: justify;">
Oricum, centrul capitalei rivalizeaza cu Viena, conform spuselor domnului primar Oprescu.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnYNo7GhYRzWl8jjmicWKZfJ_e50ZyuUky7PgiybfkoVuRtAvxh447D1rbK2Ojt9dceBdxP29_ND9ADc7if1d2Ow7mAo-wpHmcgkSExjJDKkUgVaRfSk0jEmHjKBv-30z1UArPrq4PIE6Y/s1600/DSCF2654.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnYNo7GhYRzWl8jjmicWKZfJ_e50ZyuUky7PgiybfkoVuRtAvxh447D1rbK2Ojt9dceBdxP29_ND9ADc7if1d2Ow7mAo-wpHmcgkSExjJDKkUgVaRfSk0jEmHjKBv-30z1UArPrq4PIE6Y/s640/DSCF2654.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-25739481113857533842013-06-06T22:05:00.000+03:002013-06-07T10:52:41.920+03:00Arhitectura industriala din Tekirghiol<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMadr5eYyjaIupD9NDpe79x_LCQZG3Gy4Jz5trBCTQA8IoQU-qa_wyT_NPeE5nTUhLJe9-HMEHxQHJKQGtZl9QlSLRkc_anfqp_oyNuBmp6A6Fv5jQzPMUH7QOBv4CHU6b2yap4WsiIbfc/s1600/Tekirghiol.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="478" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMadr5eYyjaIupD9NDpe79x_LCQZG3Gy4Jz5trBCTQA8IoQU-qa_wyT_NPeE5nTUhLJe9-HMEHxQHJKQGtZl9QlSLRkc_anfqp_oyNuBmp6A6Fv5jQzPMUH7QOBv4CHU6b2yap4WsiIbfc/s640/Tekirghiol.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 18px; text-align: left;">Arhitectura industriala din Tekirghiol.</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 18px; text-align: left;">Prefer grafia "turcizata" deoarece aceasta localitate, in forma sa medievala, a fost ridicata de catre turci, iar mai apoi si de tatari, ulterior ajungand si romanii sa o populeze. Dobrogea este un teritoriu fascinant pentru mine, cu atatea popoare traind impreuna, cu o diversitate culturala si spirituala care trebuie pastrata si folosita inteligent, ci nu lasata prada uitarii. Asa este cazul si cu acest turn (posibil de apa) si aceasta veche hala. Ar trebui renovate si folosite in cadrul turismului, aflandu-se foarte aproape de tarmul marii si de vechile vile de cazare.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-75105535298343786822013-06-06T21:29:00.000+03:002013-06-19T00:18:34.577+03:00Mancati, beti, dar cu moderatie!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3ZZERJHqmbWkbQXRHZb7s7-ZsiasrXCESIxrT4jnIhWbruGknb0KOT2eVHaG6LMYJzGPjWcAz-dlng1JmR9QkD2gnFXGOYeDyhJzJTZuR8Gjb0DeEzSBSYJC_IH2sCOOht0CnsWZDft3z/s1600/793637_485863881449183_285020613_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3ZZERJHqmbWkbQXRHZb7s7-ZsiasrXCESIxrT4jnIhWbruGknb0KOT2eVHaG6LMYJzGPjWcAz-dlng1JmR9QkD2gnFXGOYeDyhJzJTZuR8Gjb0DeEzSBSYJC_IH2sCOOht0CnsWZDft3z/s640/793637_485863881449183_285020613_o.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px; text-align: left;">Mancati, beti, dar cu moderatie, astfel incat sa nu petreceti mult timp intr-un asemenea loc, altfel gravitatia nu o sa tina cont ca ati platit 15 Lei pentru o bere la parterul unei asemenea case din "centrul vechi", si intr-un final o caramida o sa se desprinda din locul ei.</span><br />
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px; text-align: left;">Bucuresti, centrul istoric si turistic al capitalei Romaniei, cea care in viziunea primarului sau general, dl. doctor Oprescu, rivalizeaza deja cu Viena!</span>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-14613367868899402082013-06-06T14:08:00.000+03:002013-06-06T14:08:46.156+03:00Primaria din Corbeanca - Stil si rafinament!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEix7csl8xw5a1272DeDBB1kPKsVnajvFAnm2FoQ8Cjvx7lQqyBO16ShBUO6iDyM76688xhyldAEdakSTbwNPbQLrWa9pN5SWqb9HiHOnkp6iKH724w42g6iZPOSQzjafr-l6u6ELv83H__h/s1600/Primaria+din+Corbeanca.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEix7csl8xw5a1272DeDBB1kPKsVnajvFAnm2FoQ8Cjvx7lQqyBO16ShBUO6iDyM76688xhyldAEdakSTbwNPbQLrWa9pN5SWqb9HiHOnkp6iKH724w42g6iZPOSQzjafr-l6u6ELv83H__h/s640/Primaria+din+Corbeanca.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;">Primaria din Corbeanca, judetul Ilfov.</span><br style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;" /><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;">Remarcati, va rog, grija deosebita pentru conservarea intocmai a cladirii vechi, neslutita de renovari simplificatoare, neparazitata de aparate de climatizare pe fatada principala si neinvelita cu renumitul Lindab, cel care nu s-ar fi potrivit estetic si organic cu o cladire apartinand neo-romanescului. De asemenea, remarcati, va rog, estetica deosebita, moderna, de prima calitate a sediului nou aflat alaturi, dotat si cu un balcon care serveste atat proclamatiilor catre populatie, cat nu se limiteaza doar la o simpla functionalitate, ci si impodobeste cladirea prin eleganta degajata.</span><br style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;" /><br style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;" /><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;">Bineinteles, textul de mai sus trebuie citit in cheie negativa!</span>Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-16081103407469120252013-06-06T11:01:00.000+03:002013-06-06T11:01:15.074+03:00Gradina Domnului<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7cI6Ju59CW-hVbX3FigTxBEz0ayIVO3haeanZ_LSxAfmRgIQUy3byPjwZW8q9MJyhEWzNCNIpKpq8T-aAI0y19k1mL_EEQwZuvpgidqvXWJLlGFHw02dFBivUf0x7TeOFaoVxnjRekwCR/s1600/891556_510104769025094_1142567116_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7cI6Ju59CW-hVbX3FigTxBEz0ayIVO3haeanZ_LSxAfmRgIQUy3byPjwZW8q9MJyhEWzNCNIpKpq8T-aAI0y19k1mL_EEQwZuvpgidqvXWJLlGFHw02dFBivUf0x7TeOFaoVxnjRekwCR/s640/891556_510104769025094_1142567116_o.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;">Gradina Domnului, un motiv de capatai al decoratiuniilor caselor zidite in stil neo-romanesc. Casa se afla in zona Traian, iar dupa infatisare, cat si dupa modelul incarcat al panoului decorativ, o atribui anilor 1920, cand neo-romanescul a atins apogeul ortodoxiei sale stilistice.</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; text-align: left;">Asemenea exemple minunate vor urma curand si vor forma un set aparte de articole.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-47824811682803567032013-05-14T10:58:00.000+03:002013-05-14T11:12:25.890+03:00Interviu in Ziarul de Vrancea - 2 ani de "Arhitectura si Urbanism in Romania"<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3427q8Q4U8qTGR1sL0A1IsxOW0mLWoQzQlICoG-R_tlJwjp8ESYDjYMw1rhIrLUSoHXkdmO08q1qDdbHl0Ufw0acCTRfANBDSgF4CB6ZJYJahTHRYsSAnmGdUlNfHSfZvTlq54E5p6evn/s1600/ziarul+de+vrancea.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="173" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3427q8Q4U8qTGR1sL0A1IsxOW0mLWoQzQlICoG-R_tlJwjp8ESYDjYMw1rhIrLUSoHXkdmO08q1qDdbHl0Ufw0acCTRfANBDSgF4CB6ZJYJahTHRYsSAnmGdUlNfHSfZvTlq54E5p6evn/s640/ziarul+de+vrancea.gif" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>In ziua in care se implinesc exact 2 ani de la primul articol publicat in prezentul blog dedicat arhitecturii, in <a href="http://www.ziaruldevrancea.ro/educatie/92668-interviu-cu-marius-ionescu%2C-specialist-%C3%AEn-arhitectur%C4%83%3A-%E2%80%9Carhitectura-este-oglinda-fidel%C4%83-a-oric%C4%83rei-epoci%E2%80%9D.html" target="_blank">Ziarul de Vrancea</a>, sub semnatura lui Sorin Tudose, a aparut un interviu pe teme arhitecturale oferit de subsemnatul, consemnand aspecte variate ale societatii romanesti actuale. Sorin Tudose este un tanar si prolific jurnalist focsanean, pasionat de arhitectura si identitatea culturala romaneasca. Munca sa este concentrata indeosebi asupra orasului unirii de la 1859, aducand la lumina informatii si fotografii inedite ce intregesc istoria locului prin intermediul excelentului <a href="http://focsaniulvechi.ro/galerie/" target="_blank">site Focsaniul Vechi</a>.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitL3WmqGJzLAgsEvTeG5m-TvaY8j8VMTFUsidjn6L81GreyhSEdEq43fLyHv0-QLHJNkarMSUrUnbYJQPWQz79n9bTcM-N7H3Y1BgPAcFtLX8BC6ZfuP4bTs9HsKgJqmSDlJ7Ne-wZLUNM/s1600/Ziarul+de+Vrancea.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="572" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitL3WmqGJzLAgsEvTeG5m-TvaY8j8VMTFUsidjn6L81GreyhSEdEq43fLyHv0-QLHJNkarMSUrUnbYJQPWQz79n9bTcM-N7H3Y1BgPAcFtLX8BC6ZfuP4bTs9HsKgJqmSDlJ7Ne-wZLUNM/s640/Ziarul+de+Vrancea.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
In cele ce urmeaza voi prelua textul interviului intocmai cum a rezultat in urma versiunii electronice a ziarului. Sper ca lectura sa va faca placere!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="article_abstract" style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-weight: bold; line-height: 16px; padding: 0px 0px 10px;">
“Arhitectura actuală maimuţăreşte forme specifice celor occidentale, dar într-o manieră provincială”, declară autorul blogului “Arhitectură şi Urbanism în Romania" într-un interviu acordat ziarului nostru.Acesta continuă spunand că “orăşenii, în majoritatea lor, nu sunt educaţi să fie orăşeni, să aibă grijă de oraşul în care locuiesc” .In aceste condiţii nu mai este de mirare că nu se mai construieşte decat în cadrul limitărilor impuse de programele specializate de calculator, în detrimentul imaginaţiei.Despre Focşani, Marius Ionescu spune că este un oraş mutilat, dar care încă are multe de oferit</div>
<div style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 16px; padding: 0px 0px 10px;">
<div>
Ziarul de Vrancea vă propune o serie de articole ce au ca subiect arhitectura şi bunul gust urbanistic în cadrul unui demers prin care încercăm să sensibilizăm atat comunitatea cat şi autorităţile cu privire la patrimoniul arhitectural al Focşaniului, al ţării. Pentru acest episod stăm de vorbă despre arhitectură cu Marius Ionescu, un tanăr pe care ziarul nostru l-a mai promovat şi cu alte ocazii. Marius alias Marivs Imperator este absolvent al Colegiului Naţional de Arhitectură şi Sistematizare “Socolescu” din Bucureşti (2004), a Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale, Univ. Bucureşti (2008). Din 2006 este colaborator al Muzeului Naţional de Istorie a Romaniei. De asemenea, este şi autorul blogului Arhitectură şi Urbanism în Romania. Nu în ultimul rand, Marivs a fost unul din membrii activi care i-au fost alături lui Nicuşor Dan în campania din 2012 la Primăria Bucureştiului. Nicuşor Dan este exemplul cel mai elocvent că un independent poate clătina un sistem menit să ţină departe pe cei care nu fac parte din “gaşcă”. Aşadar, interviul! (Sorin TUDOSE)</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>Reporter. Definiţi-ne arhitectura şi motivul pentru care este ea importantă pentru o comunitate.</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
Marivs Imperator. - Nu există o definiţie clară a arhitecturii, dincolo de aspectele ce ţin de funcţionalitate, stil şi eficienţă economică. Vitruvius (architect din antichitate n.r.) spunea că arhitectura oferă ordine şi simetrie în viaţa unui grup de oameni. Arhitectura este importantă în măsura în care oamenii îi recunosc valoarea şi se supun normelor acestora. Dacă lăsăm deoparte raţionamentul strict economic al rentabilităţii materialelor, arhitectura poate influenţa sociologic generaţii întregi de oameni, poate schimba valori sau făuri modele. De asemenea, arhitectura este o oglindă foarte fidelă a unei epoci, a aspiraţiilor oamenilor, dar şi a politicii. Dacă ne referim la perioada post 1990, constatăm că arhitectura romanească a devenit un fel de sat fără caini. Odată scăpată de controlul exhaustiv al conducerii comuniste, romanii au înţeles greşit libertatea oferită. Arhitectura actuală din Romania este, din păcate, o arhitectură de obiect, care nu ţine cont de specificul zonei sau de vecinătăţi, maimuţărind forme specifice celor occidentale, dar într-o manieră provincială.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - Cand se poate vorbi de dezvoltarea arhitecturii în Romania şi cand a ajuns ea la apogeu?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. – Dezvoltarea arhitecturii romaneşti începe destul de tarziu. În lipsa unor informaţii clare, avem o idee vagă asupra arhitecturii medievale tarzii din Ţara Romanească şi Moldova. Această arhitectură s-a referit mai mult la aşezămintele bisericeşti, arhitectura laică fiind permanent înlocuită cu moda vremii. Un moment important este domnia lui Brancoveanu Vodă, cu el începandu-se Renaşterea romanească. Totuşi, acest efort a fost unul limitat, astfel încat nu putem vorbi despre o arhitectură în dezvoltare decat după realizarea statului roman şi copierea modelelor francez şi german. Ca o paranteză, putem deplange pierderea Bucureştiului medieval, ars în marele foc din 1847. Poate că dacă nu ar fi avut loc incendiul respectiv, Bucureştiul ar fi avut un nucleu mult mai pamantean decat Lipscanii frantuziţi ai anilor 1860-1900. În ceea ce priveşte apogeul acesta fost atins în perioada 1920-1940 din punct de vedere calitativ şi în perioada 1970-1980 din punct de vedere cantitativ. Bineînţeles că a existat arhitectură de slabă factură şi în perioada regalistă, la fel cum a existat şi arhitectură bună şi în perioada comunistă.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - În perioada comunistă şi mai cu seamă în ultimele decenii ale vechiului regim oraşele Romaniei au căpătat o altă înfăţisare. Se mai poate vorbi acum de oraşe în adevăratul sens al cuvantului sau avem doar nişte zone urbane presărate cu mult rural?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. - Perioada comunistă a adus şi lucruri bune, precum gandirea în ansablu a unor zone urbane, dar s-a făcut prin sacrificarea unor clădiri de mare valoare. În momentul de faţă tragedia oraşelor romaneşti nu este dată de faptul că au periferii cu aspect de mahala, ci de faptul că orăşenii, în majoritatea lor, nu sunt educaţi să fie oraşeni, să se comporte ca atare şi să aibă grijă de oraşul în care locuiesc. Este, dacă vreţi, parafrazarea proverbului “omul sfinţeşte locul”. Emblematic pentru toate oraşele Romaniei este, trist, cenuşiul cartierelor de blocuri. Lipsite de identitate, de grijă pentru oameni, generatoare de angoase sociale. Trebuie menţionat că aceste cartiere de blocuri reprezintă transpunerea în realitate a ideilor lui Le Corbusier, arhitect francez al anilor 1920, privind rentabilitatea economică şi tipizarea construcţiilor. În prezent avem o dezvoltare urbană haotică.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong><span style="font-size: small;">Despre epoca termopanului şi nu numai</span></strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - La începutul secolului trecut se construiau edificii şi locuinţe în stiluri precum Art Nouveau, Art Deco, Neoromanesc etc. Azi în ce stil se construieşte? Se mai poate vorbi de un stil anume?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. - Nu există un stil anume, ci întai se ascultă de calculele contabililor, de doleanţele beneficiarilor şi de rentabilitatea economică ulterioară a clădirii. Poate de aceea şi relaţiile socio-umane au devenit cu mult mai impersonale. Eu răman indiferent în faţa unei clădiri care se mandreşte doar cu dificultatea sporită a construirii sale. Una dintre regulile folosite în trecut în arhitectură era cea a simetriei, care reprezenta o medie a unor calcule, dar, mai important, o legatură organică între volumele unei clădiri. În ziua de azi asistăm la exilarea simetriei în favoarea asimetriei, a stridenţei vizuale şi a formelor cat mai simple. Este păcat că nu se mai construieşte decat în cadrul limitărilor impuse de programele specializate de calculator, în detrimentul imaginaţiei nelimitate. Stilul Art Deco, că tot pomeneaţi de el, puţin folosit în Focşani, dar exploatat masiv în Bucureştii anilor 1930-1940, a avut şi o formă romanească. În 2013 arhitecţii au ajuns simpli constructori, iar arta a fost înlocuită cu rigoarea matematicii.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - Cum de majoritatea caselor de patrimoniu care au scăpat prin cine ştie ce minune “furiei roşii” astăzi sunt departe de farmecul pe care îl aveau candva?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>M. I. </strong>– Din pricina lipsei de cultură a proprietarilor sau a autorităţilor. Romanii au cateva idei fixe, printre care se numară şi cea conform căreia ceea ce este vechi nu mai este bun. Se adaugă şi 6 decenii de ignorare a acestor clădiri de către guvernarea comunistă, iar rezultatul este unul trist. Vrancenii se pot interesa despre cum a ales Primăria din Adjud să renoveze vechiul sediu. A ajuns mai rău ca înainte!</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - De circa un deceniu industria termopanelor a cunoscut o expansiune fără precedent. Blocuri, case, instituţii, biserici (!) toate se termopanizează. Majoritatea particularilor optează pentru termopanul alb probabil că din considerente financiare, dar este cat se poate de strident. Care sunt plusurile şi minusurile acestui tip de freastră?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. – Există performaţe termice şi fonice, dar din păcate acestea există doar în primii 3-4 ani de viaţă, căci ulterior calitatea slabă a materialelor duce la îmbătranire prematură şi la pierderea calităţilor izolatoare. Termopanul alb reprezintă un simbol al statusului social, lucru foarte important pentru romani, alături de BMW-ul vechi de 20 de ani, înmatriculat în Bulgaria. Crima apare atunci cand aceste rame sunt montante pe clădiri care nu cadrează cu acest element nou. Au apărut termopane albe inclusiv la unele ferestre ale clădirii Academiei Romane, deci ce pretenţii să mai avem de la un roman de rand? Bineînţeles că nu se poate păstra tamplăria veche în fiecare caz, dar se poate repara. Din păcate meşterii pricepuţi se numără pe degetele de la o singură mană, astfel încat este mai ieftin şi mai comod să se înlocuiască cu tamplărie din PVC. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - Cum credeţi că proprietarii imobilelor construite în secolele 19-20 pot conştientiza valoarea imobilelor pe care le deţin?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. - Principiul proprietăţii private este foarte sensibil, iar o realizare imediată este greu de împlinit. Ar trebui, în primul rand, ca organele statului să apere monumentele istorice, iar ulterior să educe şi populaţia că un termopan alb pus unei clădiri vechi scade valoarea proprietăţii. Probabil că banul ar fi singurul argument luat în seamă de romani.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong><span style="font-size: small;">“Nu numai ţiganii batjocoresc clădirile vechi”</span></strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. – După 1989 autorităţile locale au dat casele de “moştenire burgheză”, care nu erau revendicate de nimeni, mai multor cetăţeni romani de etnie rromă. De multe ori aceştia le-au schimonosit în fel şi chip. Se poate spune ca a locui într-un astfel de imobil presupune şi să ai o educaţie pe măsură?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. - Ar fi o discriminare să credem că numai ţiganii batjocoresc clădirile vechi. Da, în cazul ţiganilor lipsa de educaţie face ca acest lucru să fie mai vizibil, dar nici marea masă a romanilor nu este mai presus. A locui într-o casă veche ar trebui sa fie o mandrie, dar şi de iubire faţă de acel imobil. În primul rand ar trebui să existe respect pentru casa proprie, iar ulterior respect şi pentru oraş.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - Ne spuneaţi că arhitectura poate influenţa traiul de zi cu zi al cetăţenilor. Cum anume se întamplă acest lucru?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. – Bineînţeles că o influenţează! S-a dovedit că gramatica unei limbi influenţează modul de a gandi (în cazul celor care o vorbesc nativ), aşa cum şi arhitectura unei zone urbane ne determină inconştient în alegerile noastre. Un arhitect însărcinat cu concepţia unui cartier este asemenea unui demiurg, alegerile fie vor schimba fie vor crea realaţii sociale. De ce credeţi că majoritatea celor care locuiesc la bloc sunt nemultumiţi de apartamente? Pentru că au fost gandite pentru toţi şi nimeni deopotrivă, plecandu-se de la utopia că toţi oamenii ar avea nevoi similare. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. - Atunci putem asuma că occidentalii sunt mai puţini tensionaţi, încordaţi şi de ce nu, mai civilizaţi datorită implicit spaţiului de locuit, arhitecturii oraşelor?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. – Evident. Angoasele lor se datoarează altor cauze.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. – Ce paşi ar trebui făcuţi în vederea conservării şi promovării patrimoniului arhitectural romanesc, atat cat mai este?</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. - În primul rand ar trebui conştientizată populaţia asupra importanţei sale. Dincolo de plăcerea de a savura o cafea langă o clădire de epocă, intervine şi factorul turistic. Oamenii vizitează Praga, Viena, Paris nu pentru clădirile lor din sticlă şi oţel, ci pentru specificul locului. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong>R. – La final spuneţi-ne ce vă leagă de Focşani şi cum vi se pare oraşul nostru.</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
M. I. - Viitoarea mea soţie este de loc din Vrancea, de langa Adjud, astfel încat am ocazia să vizitez destul de des aceste meleaguri. Îmi place Focşaniul pentru că mi se pare un oraş cu un mare potenţial turistic. În anumite privinţe este un oraş mutilat iremediabil, dar încă are multe de oferit. </div>
<div>
<strong>A consemnat Sorin Tudose</strong></div>
<div>
<br /></div>
<div>
Cei pasionaţi de arhitectura şi urbanism sunt invitaţi să pătrundă în tainele acestui domeniu împreună cu invitatul ediţiei de astăzi pe blogul acestuia:<a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/" style="color: #002bb8; outline: none; text-decoration: none;" target="_blank" title="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/"> http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/</a></div>
<div>
<br /></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-63450379732479168652013-05-13T08:26:00.000+03:002013-06-19T00:19:10.470+03:00Cum am pierdut Manastirea Vacaresti (2) / BDB (7)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgY-4zXprWplV8l54yyNEZL6AIXmaujVeGSGwch9IHfg-xIL7rhPCdiywBRNWgHu3x_R8n2FKliw8lpI2v7K94tVy-k_EJR6sDinKULfI0vVjpkuQwwtIdLxqk0T82u7zVYBU5tAZLX_LQT/s1600/Cum+am+pierdut_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a></div>
<a name='more'></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgY-4zXprWplV8l54yyNEZL6AIXmaujVeGSGwch9IHfg-xIL7rhPCdiywBRNWgHu3x_R8n2FKliw8lpI2v7K94tVy-k_EJR6sDinKULfI0vVjpkuQwwtIdLxqk0T82u7zVYBU5tAZLX_LQT/s1600/Cum+am+pierdut_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgY-4zXprWplV8l54yyNEZL6AIXmaujVeGSGwch9IHfg-xIL7rhPCdiywBRNWgHu3x_R8n2FKliw8lpI2v7K94tVy-k_EJR6sDinKULfI0vVjpkuQwwtIdLxqk0T82u7zVYBU5tAZLX_LQT/s1600/Cum+am+pierdut_2.jpg" /></a><br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> Arhitectul G.M. Cantacuzino afirma
despre Mănăstirea Văcăreşti că este cea mai izbutită ctitorie ortodoxă din
părţile de răsărit ale Europei, reprezentând o adevarată chintesenţă a
spiritualităţii medievale româneşti. Autorităţile comuniste de la sfârşitul
anilor 1980 au considerat că nu este altceva decât un impediment în dezvoltarea
oraşului, fiind demolată spre a se construi fie un tribunal, fie o imensă sală
de sport. Bucureştenii anului 2013 au uitat această construcţie măreaţă, păşind
agale prin marele centru comercial zidit peste altarul fostei biserici. De ce o
asemenea creaţie minunată a fost dată uitarii de către locuitorii capitalei? De
ce a fost demolată în mod gratuit şi abuziv? De ce nu este menţionată prea des
atunci când se discută despre demolările din perioada anilor 1980? Poate o
parte dintre răspunsuri pot fi date chiar de istoria acestui reper al
arhitecturii româneşti.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> În numărul trecut am povestit prima
parte a istoriei Mănăstirii, iar acum ajungem cu firul anilor la 1848, când liderii
revoltei de la sunt închişi în chiliile
Mănăstirii pentru o vreme, fiind ales acest loc din pricina incendiului din
1847, care a distrus aproape tot Bucureştiul medieval, implicit şi vechea puşcărie.
Acest moment a însemnat cotitura către titulatura de închisoare şi decăderea
Mănăstirii. Două decenii mai târziu, în timpul domniei lui Cuza, aceasta este
trecută în proprietatea statului şi transformată în penitenciar, ieşind
definitiv din conştiinţa publică. Oricum, chiar şi în perioada fanariotă şi cea
ulterioară, acest lăcaş de cult a fost unul cu "circuit închis",
destinat domnitorului şi câtorva mai mari ai zilei.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> În timpul celui de al doilea război
mondial este închis la Mănăstirea Văcăreşti, vremelnic, Nicolae Ceauseşcu.
Unele legende urbane afirmă că acesta ar fi fost motivul mâniei sale asupra
Mănăstirii, de aici tragându-i-se sfârşitul ctitoriei lui Mavrocordat. Seria de
filme "Brigada Diverse", realizate între 1969 şi 1972, notează un
aspect interesant despre Văcăreşti. Cei trei amici plecaţi în Bucovina fără să
ştie că sunt complicii unui hoţ de icoane, vorbesc între ei şi se bucură că nu
mai sunt la "studii", la Văcăreşti. Tot în cursul acelui film, unul
dintre miliţieni prinde un alt hoţ deghizat în călugar, apoi raportează către
superior că în mod sigur acel călugar şi-a făcut ucenicia la Văcăreşti. Desi îndoctrinate
ideologic, aceste filme au fost făcute în timpul relaxarii regimului comunist din
anii 1962-1975, iar cenzura îngăduia prezentarea unor aspecte mai puţin pozitive
din societatea romanească. De asemenea, scena asasinrii unor comunişti din închisoare
de către legionari din filmul "Un comisar acuză" (1973) a fost filmată
tot la Văcăreşti, întărind şi mai mult faptul că această Mănăstirea nu era
privită altfel decât ca o simplă închisoare înzestrată cu biserică.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> În 1972 închisoarea este inchisă,
Direcţia Monumentelor Istorice reuşind să o includă începând cu anul 1974 într-un
vast program de renovare, urmărind să transforme Mănăstirea Văcăreşti într-un
muzeul al credinţei religioase româneşti medievale. Această instituţie a supărat
deseori regimul comunist prin succesul cu care se opunea demolărilor şi prin
felul în care a reuşit câteva renovări spectaculoase, astfel încât a fost
desfiinţată abuziv imediat după cutremurul din 1977, iar atribuţiile sale
împărţite către zeci de organe judeţene, urmărindu-se disiparea puterii de
decizie privind monumentele istorice. Imediat după cutremur au fost sistate şi
lucrările de consolidare şi renovare, schelele îmbrăcând Mănăstirea vreme de câtiva
ani.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> Anul 1986 schimbă definitv soarta
acestui lăcaş de cult, căci în urma unei vizite inopinate a dictatorului se
hotăreşte demolarea şi pregătirea unui concurs de arhitectură privind
construirea unui nou sediu pentru Tribunalul Bucureşti. Ulterior destinaţia acestui
sediu a fost schimbată în cea de sală de sport. Cu toate eforturile disperate a
unor arhitecţi precum Gh. Leahu, în anul 1987 nu mai exista nimic din vechea
mănăstire şi deja se turnau fundaţiile noului tribunal, în laudele scrise de
Corneliu Vadim Tudor în presa vremii. Până la demolarea sa definitvă, în cursul
acelei ierni, pe acest loc s-au filmat scene de război din "Noi, cei din
linia întâi" în regia lui Sergiu Nicolaescu, producându-se mari stricăciuni,
SN spunând ulterior că oricum demolarea începuse deja.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> Anii 1990 au adus cu sine planuri
îndrăzneţe de reconstituire ori de zidire pe locul respectiv al unui muzeu, dar
nimic nu s-a concretizat, ci capitalismul a câştigat prin construirea întâi a
unui bazar, ulterior a unui mare centru comercial. Din stradă, din Şoseaua
Văcăreşti, tot ce a mai ramas din Mănăstire este doar o scară din piatră, care
cândva urca dealul către turnul de acces. Astăzi duce către un bazar unde poţi
cumpăra pantofi sport marca </span><span lang="EN-US" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">"</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Adidos" sau
replici chinezesti după Iphone 5. Alte câteva resturi de coloane sau fresce se
găsesc împrăştiate printr-un şopron din curtea Palatului Mogoşoaia ori a
beciului Muzeului Cotroceni.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> Statutul său de mănăstire-fortăreaţă
pentru domnitor, ulterior închinată către o autoritate din afara graniţelor, a
făcut din Văcăreşti un simplu patrimoniu construit pentru tânărul stat român
din vremea lui Cuza, iar pentru populaţie a devenit doar o închisoare. Lipsa
accesului din cauza funcţiunii sale speciale a dus la creearea unei aureole de
mister în jurul acestui lăcaş de cult, ducând ulterior, în vremea renovarii din
anii 1970, la probleme generate de dificultatea de a distinge între ce este
original şi ce este adăugire ulterioară, ce este valoros şi ce nu. De asemenea,
lipsa împlicării Patriarhiei Române în favoarea acestui monument, aşa cum s-a
întâmplat în cazul în care s-a vehiculat demolarea zonei Dealului Patriarhiei,
este cel mai bine explicată de răspunsul dat de către Patriarhul Iustin
Moisescu lui D.G. Giurescu, când acesta încerca salvarea Văcăreştilor:
"Mânăstirea Văcăreşti nu mai aparţine de multă vreme bisericii. A fost
timp de 100 de ani închisoare, proprietatea statului, aşa încât chestiunea este
de competenţa organelor respective. Ce vrei, tovarăşe Giurescu, să se facă
închisoare din nou? Să se restaureze cum a fost închisoarea? Refacerea
întregului complex ar costa mult, mai mult decât Centrul Civic. Să terminăm, de
asemenea, cu exagerările spunând că ansamblul de pictură de la Văcăreşti este
unul din cele mai mari din sud-estul Europei. "<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"> Un principiu din arhitectură, care
ţine de reclădirea întocmai a unor imobile, spune că timpul scurs între
dispariţia monumentului şi decizia de reclădire este esenţial. Cu cât acesta
este mai mare, iar cladirea în cauză lipseşte din viaţa comunităţii, cu atât se
estompează imaginea acesteia în mentalul colectiv. De asemenea, judecând după
normele teologice, odată distrus altarul unei biserici, orice recladire
ulterioară este nulă, locul fiind desacralizat.</span></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-12681343892899493852013-04-30T16:14:00.002+03:002013-06-19T00:19:46.359+03:00Cum am pierdut Manastirea Vacaresti (1) / BDB (6)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjB6HTT-0dXoAReQP-QtXT6QmnttJ7y4RJjiBCakfaZHdIfw85XxPkP_hh-U2qWPP-0ac2kf-5dl1rCiXt4mRogVThd9mcAVbl8SpNFOH0RMnEADt01uzwTHi5XdG5RGo5S_eGsNN3bk0b/s1600/Cum+am+pierdut_1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjB6HTT-0dXoAReQP-QtXT6QmnttJ7y4RJjiBCakfaZHdIfw85XxPkP_hh-U2qWPP-0ac2kf-5dl1rCiXt4mRogVThd9mcAVbl8SpNFOH0RMnEADt01uzwTHi5XdG5RGo5S_eGsNN3bk0b/s1600/Cum+am+pierdut_1.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Să fi fost prin 1991
sau 1992 când am văzut prima dată locul unde s-a aflat cândva Mănăstirea
Văcăreşti. Început de toamnă, cu soare arzător şi miros de pământ prăfuit, iar
în apropiere vuiau mulţime de maşini, aşa cum nu văzusem în satul în care copilărisem
pînă atunci. Văzusem din goana trenului o biserică în ruină, nu ştiam atunci că-i
zice Manastirea Chiajna, iar acum unul dintre băieţii alături de care ne
aventurasem la câteva străzi departare de casă ne povestea că acolo a fost
cândva de asemenea o altă mare biserică. Ascultam cu mare băgare de seamă cum
povestea că Ceauşescu a dărmat tot ce era acolo şi a vrut să facă un tribunal
şi mai apoi o sală de sport. Că Lacul Văcăreşti, cu malurile sale betonate, tot
atunci a fost făcut şi că erau case pe locurile acelea. Toate se învârteau
repede în mintea mea, mi se păreau vechi de când lumea, precum stâlpii de
lumină aceia mari de la marginea satului unde-mi lăsasem prietenii. Apoi toamna
a trecut şi eu am uitat. Macaralele acelea înalte au dispărut, iar mai apoi
obişnuiam să merg acolo pentru a cumpăra "adidaşi" şi
"casete" de Terminator. Capitalismul transformase locul în Complexul
Comercial Aleea Castanilor, iar ulterior tot acest capitalism avea să ducă la
construirea Sun Plaza Mall pe locul fostului altar. <span style="font-size: small;"><o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Arhitectul G.M. Cantacuzino afirma
despre Mănăstirea Văcăreşti că este cea mai izbutită ctitorie ortodoxă din
părţile de răsărit ale Europei, reprezentând o adevarată chintesenţă a
spiritualităţii medievale româneşti. Autorităţile comuniste de la sfârşitul
anilor 1980 au considerat că nu este altceva decât un impediment în dezvoltarea
oraşului, fiind demolată spre a se construi fie un tribunal, fie o imensă sală
de sport. Bucureştenii anului 2013 au uitat această construcţie măreaţă, păşind
agale prin marele centru comercial zidit peste altarul fostei biserici. De ce o
asemenea creaţie minunată a fost dată uitarii de către locuitorii capitalei? De
ce a fost demolată în mod gratuit şi abuziv? De ce nu este menţionată prea des
atunci când se discută despre demolările din perioada anilor 1980? Poate o
parte dintre răspunsuri pot fi date chiar de istoria acestui reper al
arhitecturii româneşti.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Nicolae Mavrocordat tocmeste meşteri
ce au lucrat pentru Brâncoveanul la Mănăstirea Hurezi (Horezu) şi le cere să
faca în Dealul Văcăreştilor o mănăstire mai mare şi mai frumoasă. În anul 1722,
luna Septembrie, aceşti meşteri au isprăvit munca, sfiinţirea împlinindu-se doi
ani mai târziu, fiind închinată Sfântului Mormânt de la Ierusalim, împreună cu
pământurile din jurul său, unde se cultivau viţă de vie şi zarzavaturi.
Somptuosul lăcaş de cult, menit să fie folosit şi ca o mică cetate pentru
Mavrocordat, era impunător ca dimensiuni şi rafinament arhitectural. Pornind de
la modelul Mănăstirii Hurez, ridicată de Brâncoveanul pe moşia sa de la Românii
de Jos, actualul Horezu, între 1690 - 1693, aceştia au izbutit să aducă un
suflu nou în creaţia lor şi să desăvârşească stilul brâncovenesc.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Ca aspect exterior, biserica Mănăstirii
nu se deosebea prea mult de cea de la Hurezi sau de cea a Mitropoliei. Ambele
au un plan foarte asemănător şi sunt, în fapt, rafinări ale celui de la
Biserica Episcopală Curtea de Argeş, ceea ce a făcut pe mulţi să aşeze
Mănăstirea Văcăreşti pe treapta finală a evoluţiei arhitecturii bisericeşti în
Ţara Românească. Desăvârşirea Mănăstirii prin construirii unei curţi exterioare
lărgite, a unui turn de veghe şi a măririi paraclisului s-a datorat fiului lui
Nicolae, Constantin Mavrocordat.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Liderii revoltei de la 1848 sunt
închişi în chiliile Mănăstirii pentru o vreme, fiind ales acest loc din pricina
incendiului din 1847, care a distrus aproape tot Bucureştiul medieval, implicit
şi vechea puşcărie. Acest moment a însemnat cotitura către titulatura de închisoare
şi decăderea Mănăstirii. Două decenii mai târziu, în timpul domniei lui Cuza, aceasta
este trecută în proprietatea statului şi transformată în penitenciar, ieşind
definitiv din conştiinţa publică. Oricum, chiar şi în perioada fanariotă şi cea
ulterioară, acest lăcaş de cult a fost unul cu "circuit închis",
destinat domnitorului şi câtorva mai mari ai zilei.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> În timpul celui de al doilea război
mondial este închis la Mănăstirea Văcăreşti, vremelnic, Nicolae Ceauseşcu.
Unele legende urbane afirmă că acesta ar fi fost motivul mâniei sale asupra
Mănăstirii, de aici tragându-i-se sfârşitul ctitoriei lui Mavrocordat. Seria de
filme "Brigada Diverse", realizate între 1969 şi 1972, notează un
aspect interesant despre Văcăreşti. Cei trei amici plecaţi în Bucovina fără să
ştie că sunt complicii unui hoţ de icoane, vorbesc între ei şi se bucură că nu
mai sunt la "studii", la Văcăreşti. Tot în cursul acelui film, unul
dintre miliţieni prinde un alt hoţ deghizat în călugar, apoi raportează către
superior că în mod sigur acel călugar şi-a făcut ucenicia la Văcăreşti. Desi îndoctrinate
ideologic, aceste filme au fost făcute în timpul relaxarii regimului comunist din
anii 1963-1975, iar cenzura îngăduia prezentarea unor aspecte mai puţin pozitive
din societatea romanească. De asemenea, scena asasinrii unor comunişti din închisoare
de către legionari din filmul "Un comisar acuză" (1973) a fost filmată
tot la Văcăreşti, întărind şi mai mult faptul că această Mănăstirea nu era
privită altfel decât ca o simplă închisoare înzestrată cu biserică.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> În 1972 închisoarea este inchisă,
Direcţia Monumentelor Istorice reuşind să o includă începând cu anul 1974 într-un
vast program de renovare, urmărind să transforme Mănăstirea Văcăreşti într-un
muzeul al credinţei religioase româneşti medievale. Această instituţie a supărat
deseori regimul comunist prin succesul cu care se opunea demolărilor şi prin
felul în care a reuşit câteva renovări spectaculoase, astfel încât a fost
desfiinţată abuziv imediat după cutremurul din 1977, iar atribuţiile sale
împărţite către zeci de organe judeţene, urmărindu-se disiparea puterii de
decizie privind monumentele istorice. Imediat după cutremur au fost sistate şi
lucrările de consolidare şi renovare, schelele îmbrăcând Mănăstirea vreme de câtiva
ani.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Anul 1986 schimbă definitv soarta
acestui lăcaş de cult, căci în urma unei vizite inopinate a dictatorului se
hotăreşte demolarea şi pregătirea unui concurs de arhitectură privind
construirea unui nou sediu pentru Tribunalul Bucureşti. Ulterior destinaţia acestui
sediu a fost schimbată în cea de sală de sport. Cu toate eforturile disperate a
unor arhitecţi precum Gh. Leahu, în anul 1987 nu mai exista nimic din vechea
mănăstire şi deja se turnau fundaţiile noului tribunal, în laudele scrise de
Corneliu Vadim Tudor în presa vremii. Până la demolarea sa definitvă, în cursul
acelei ierni, pe acest loc s-au filmat scene de război din "Noi, cei din
linia întâi" în regia lui Sergiu Nicolaescu, producându-se mari stricăciuni,
SN spunând ulterior că oricum demolarea începuse deja.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Anii 1990 au adus cu sine planuri
îndrăzneţe de reconstituire ori de zidire pe locul respectiv al unui muzeu, dar
nimic nu s-a concretizat, ci capitalismul a câştigat prin construirea întâi a
unui bazar, ulterior a unui mare centru comercial. Din stradă, din Şoseaua Văcăreşti,
tot ce a mai ramas din Mănăstire este doar o scară din piatră, care cândva urca
dealul către turnul de acces. Astăzi duce către un bazar unde poţi cumpăra
pantofi sport marca Adidos sau replici chinezesti după Iphone 5. Alte câteva
resturi de coloane sau fresce se găsesc împrăştiate printr-un şopron din curtea
Palatului Mogoşoaia ori a beciului Muzeului Cotroceni.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Statutul său de mănăstire-fortăreaţă
pentru domnitor, ulterior închinată către o autoritate din afara graniţelor, a
făcut din Văcăreşti un simplu patrimoniu construit pentru tânărul stat român
din vremea lui Cuza, iar pentru populaţie a devenit doar o închisoare. Lipsa
accesului din cauza funcţiunii sale speciale a dus la creearea unei aureole de
mister în jurul acestui lăcaş de cult, ducând ulterior, în vremea renovarii din
anii 1970, la probleme generate de dificultatea de a distinge între ce este
original şi ce este adăugire ulterioară, ce este valoros şi ce nu. De asemenea,
lipsa împlicării Patriarhiei Române în favoarea acestui monument, aşa cum s-a
întâmplat în cazul în care s-a vehiculat demolarea zonei Dealului Patriarhiei,
este cel mai bine explicată de răspunsul dat de către Patriarhul Iustin
Moisescu lui D.G. Giurescu, când acesta încerca salvarea Văcăreştilor:
"Mânăstirea Văcăreşti nu mai aparţine de multă vreme bisericii. A fost
timp de 100 de ani închisoare, proprietatea statului, aşa încât chestiunea este
de competenţa organelor respective. Ce vrei, tovarăşe Giurescu, să se facă
închisoare din nou? Să se restaureze cum a fost închisoarea? Refacerea
întregului complex ar costa mult, mai mult decât Centrul Civic. Să terminăm, de
asemenea, cu exagerările spunând că ansamblul de pictură de la Văcăreşti este
unul din cele mai mari din sud-estul Europei. "<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-fareast-theme-font: minor-fareast;"> Un principiu din arhitectură, care
ţine de reclădirea întocmai a unor imobile, spune că timpul scurs între
dispariţia monumentului şi decizia de reclădire este esenţial. Cu cât acesta
este mai mare, iar cladirea în cauză lipseşte din viaţa comunităţii, cu atât se
estompează imaginea acesteia în mentalul colectiv. De asemenea, judecând după
normele teologice, odată distrus altarul unei biserici, orice recladire
ulterioară este nulă, locul fiind desacralizat.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-29989408880368803992013-04-26T11:17:00.001+03:002013-06-13T20:34:25.595+03:00Buna dimineata, Bucuresti (5)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgJOi-zcnmxVvSsf-1mQQQIGqZFMzchRCbTFV9rXrrmpNhaRVZD3Lk2SF3_DCaUlUNFNzwMaDxtVnlsVY5Ap63LCPhLFhXJ5ZVMfgNtBkgba3d1F3NnlUS-ExXIHL65zanoaWqFJ3AYkam/s1600/www.arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_buna_dimineata_bucuresti_pasi+in+trecut.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgJOi-zcnmxVvSsf-1mQQQIGqZFMzchRCbTFV9rXrrmpNhaRVZD3Lk2SF3_DCaUlUNFNzwMaDxtVnlsVY5Ap63LCPhLFhXJ5ZVMfgNtBkgba3d1F3NnlUS-ExXIHL65zanoaWqFJ3AYkam/s1600/www.arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_buna_dimineata_bucuresti_pasi+in+trecut.jpg" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Ne-am obisnuit sa auzim mereu despre Bucuresti ca este o capitala murdara, neingrijita de autoritati si slutita de proprii sai locuitori, dar nu se spune nimic despre faptul ca este, in acelasi timp, si o capitala necunoscuta chiar pentru cei care o locuiesc. Marea majoritate a bucurestenilor sunt alogeni ajunsi aici de prin toate colturile tarii. In fapt, foarte putini sunt nativi acestui loc, iar dintre acestia, la randul lor, marea majoritate sunt bucuresteni de una sau doua generatii. Nu este de mirare ca orasul ramane necunoscut, cu o istorie ignorata si franta zi de zi sub lamele buldozelor, a invaziei de termopane ca semn al avutiei pentru ca locuitorii acesteui oras nu se simt legati sufleteste de el, nu-l iubesc si nu-l apara.</span></div>
<span style="font-family: inherit;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Valurile masive de muncitori de origine rurala din anii 1960-1980 au adus nu numai un spor demografic semnificativ, dar si o generalizare a mahalalelor. Daca mahalalele (in acceptiunea initiala a termenului desemna o zona aflata intre oras si sat, cu o slaba dezvoltare urbana haotica si lipsa dotarilor sanitare) au fost in general eradicate in aceasta perioada, mahalaua morala a inflorit. Oameni care nu erau nici tarani, nici oraseni, care mimau stangaci comportamente urbane, dar aveau preocupari si credinte intepenite in mentalitatile satului, populeaza aceasta metropola europeana. Astfel s-a ajuns la formula satirica a satelor suprapuse, in care fiecare etaj reprezenta cate un sat. Toate acestea, dar si lipsa interesului autoritatilor comuniste pentru pastrarea identitatii si a istoriei Bucurestiului, au dus la pierderea unei parti insemnate din fondul vechi de case. Desigur, nu orice casa veche merita sa fie pastrata, dar s-au distrus iremediabil locuri ce tin atat de spiritualitatea romaneasca, cat si de istoria urbana, cladiri cu o deosebita valoare arhitecturala.</span></div>
</span><span style="font-family: inherit;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Perioada post 1990 a adus cu sine si o anume segregare sociala si o inflorire a mahalalelor, in sensul lor moral, de populatie lipsita de cultura, simt civic si interes pentru spatiul public. Daca inainte de 1989 locuintele se atribuiau de catre angajator (statul roman), astfel incat intr-un bloc de la marginea orasului puteau trai impreuna un tovaras director de liceu, un maturator de strada, un ofiter de militie, un medic, un tractorist si un strungar, in anii democratiei originale s-a dat tonul unui soi de elitism al spatiului locativ. Cei cu stare au cautat sa se mute in noile cartiere aparute, separandu-se astfel de restul populatiei. Ambele categorii, insa, au un lucru in comun: trateaza spatiul public cu indiferenta. Bogatii isi inalta garduri inalte si masive in jurul noilor vile, semn de teama , dar si de o opulenta care se doreste a fi noatata, iar ceilalti stalcesc fatadele cladirilor cu tot felul de improvizatii.</span></div>
</span><span style="font-family: inherit;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In lumina acestor lucruri putem vedea ca s-a nascut un fel pagubos de a gandi, in care istoria si valorile acestui oras nu conteaza, ci se topesc in noianul de griji cotidiene. Cei care profita de aceasta stare de fapt sunt rechinii imobiliari si autoritatile corupte, care rup in fiecare zi dintr-un oras ce ar putea avea un farmec deosebit.</span></div>
</span><span style="font-family: inherit;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Cati nu cunosc intersectia strazilor Vacaresti, Oltenitei si Berceni, locul numit Piata Sudului. Aici se afla un mall foarte cautat, poate cel mai important din sudul capitalei. Acest loc este vizitat zi de zi de mii de oameni. Extrem de putini sunt aceia care ajunsi in capatul culoarului de la parter, avand in stanga un oficiu bancar si in dreapta un magazin de jucarii, stiu ca sub picioarele lor s-a aflat candva altarul bisericii a ceea ce a fost poate cea mai mare si stralucita manastire ortodoxa din Europa rasariteana.</span></div>
</span><span style="font-family: inherit;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Cati dintre bucurestenii petrecareti, mai ales tineriii studenti, nu trec zilnic prin intersectia dintre strazile Selari si Halelor, in zona denumita generic "centrul vechi" sau "Lipscani". Putini sunt cei care stiu ca pe locul caramizilor ce se inalta din pavaj, unde primaria capitalei desi se lauda ca a refacut zona ca una demna de a concura Viena nu a pus nici-o tablita informativa, unde vara terasa din apropiere foloseste locul sa serveasca bere rece trecatorilor infierbantati, s-a aflat pana in anii 1930 Hanul Verde, unul dintre locurile emblematice a ceea ce era atunci un centru comercial si bancar, nu unul al bodegilor cu ifose, desi de la etaj se desprind bucati enorme de tencuiala sau caramizi.</span></div>
</span><span style="font-family: inherit;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">De asemenea, cati dintre locuitorii capitalei, stiu ca in zona nou-botezatului Pasaj Latin, fost Lipscani, se gasesc ascunse prin pamant ruine ale unei fortarete din vremea lui Mircea cel Batran, a unor cuptoare metalurgice si a unei bisericute din secolul al XIV-lea ori urme ale incendierii Bucurestiului de catre trupele lui Sinan Pasa?</span></div>
</span><span style="font-family: inherit;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Intrebarea de final este: cati dintre bucuresteni cunosc istoria acestui oras, dar, mai ales, cati sunt dispusi sa o afle si astfel sa iti priveasca capitala cu afectiune?</span></div>
</span>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-9528218361761803782013-04-26T10:59:00.001+03:002013-06-13T20:26:32.774+03:00Buna dimineata, Bucuresti! (3)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>Dupa o pauza indelungata, pricinuita de o munca 24/7, revin cu informatii pe acest blog. Sper ca aceasta intrerupere sa nu se mai repete.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC4OCg6YrUCgUTa9rDJe28qsoC8T7ENglcq3Xdf5T5qTki4bvRvKnFDSTgYch9qfXPt6JZ3gDn9tBlUuRXXgm3nhZK_q6BVp-PnG8Z1fKLwY1UmZFaELzUy1M71cumYhoHt74y45Qyxat_/s1600/www.arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_buna_dimineata_bucuresti_1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><img border="0" height="510" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC4OCg6YrUCgUTa9rDJe28qsoC8T7ENglcq3Xdf5T5qTki4bvRvKnFDSTgYch9qfXPt6JZ3gDn9tBlUuRXXgm3nhZK_q6BVp-PnG8Z1fKLwY1UmZFaELzUy1M71cumYhoHt74y45Qyxat_/s640/www.arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_buna_dimineata_bucuresti_1.jpg" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<div class="Text">
<span style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: inherit;">În
vara lui 1916, Regatul României a intrat în război pentru a elibera
Transilvania şi Bucovina de sub stăpânirea străină. Basarabia se afla,
pe-atunci, în componenţa Imperiului Rus, aliat al României în lupta împotriva
Imperiilor German şi Austro-Ungar. La momentul intrării ţării noastre în
război, România avea semnat un tratat de alianţă defensivă cu cele două imperii
mai sus numite, document parafat cu aproape trei decenii în urmă. Acesta obliga
la ajutor militar reciproc în cazul unei agresiuni, iar termenii înţelegerii
erau foarte stricţi. Timp de doi ani Regatul României a fost neutru, motivând
just că nu poate ajuta Austro-Ungaria în războiul pornit împotriva Serbiei
deoarece imperiul a fost iniţiatorul conflictului, şi că lupta dintre germani
şi francezi este o consecinţă ce nu priveşte interesele sale. În 1916, Regele
Ferdinand şi Parlamentul hotărăsc să atace tocmai o ţară aliată prin tratat, argumentând
gestul cu dorinţa de eliberare a Transilvaniei, pământ românesc, de sub
stăpânirea austro-ungară. Întrebarea care se pune este următoarea: este
îndreptăţit acest atac?<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Text">
<span style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: inherit;">Dacă
judecăm în termeni ce privesc componenţa etnică şi istorică a Transilvaniei,
atunci da, atacul a fost unul îndreptăţit. Regatul Ungar, cel care administra
Ardealul, ducea o politică de maghiarizare, încercând limitarea drepturilor
politice şi sociale ale românilor transilvăneni, majoritari în principat.
Regatul României, ca exponent al tuturor românilor, avea datoria morală şi
firească de a ajuta aceşti români din afara graniţelor sale, mai ales că toate
încercările diplomatice de-a aduce în discuţie statutul defavorizat al
etnicilor români s-au lovit de un refuz categoric.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Text">
<span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: 12pt;">Dacă
judecăm în termeni juridici, atunci nu, atacul nu a fost îndreptăţit. Conform
dreptului internaţional ce tocmai începea să se înfiripe, o agresiune a unui
stat asupra altuia, în lipsa unei provocări făţişe, era o faptă impardonabilă.
România nu numai că a rupt alianţa defensivă pe care o avea cu Austro-Ungaria,
dar a şi atacat-o. Conform temeiului juridic, ceea ce este moral îndreptăţit nu
înseamnă neapărat că este şi legal îndreptăţit. Tratatul defensiv de care s</span><span style="font-size: 12pt;">e
rupsese România s-a activat, iar Imperiul German a declarat război ţării
noastre, în ajutorul Austro-Ungariei.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US"><span style="font-family: inherit;">Cel mai probabil că
dacă Regatul României nu s-ar fi aflat în tabăra câştigătoare la sfârşitul
războiului, tratatele de pace ulterioare ar fi judecat acţiunea în termeni
juridici defavorabili ţării noastre. Totuşi, armata română a reuşint o serie de
victorii tactice în vara anului 1917, care au împedicat cucerirea totală a
ţării, au blocat numeroase divizii germane şi austro-ungare pe frontul din
Moldova şi au oferit răgazul necesar pentru ca ofensiva franceză, britanică şi
americană din nordul Franţei, să fie una victorioasă. Ulterior, după încheierea
războiului, Republica Franceză, dorind să cinstească eroii din România, a
dispus decorarea a două oraşe româneşti: Mărăşeşti şi Bucureşti.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;">În anul 1920, pe data
de 7 august, Ministerul Afacerilor Externe anunţă Consiliul de Miniştri
(Guvernul), comunicându-i laconic următoarele: „Avem onoarea a vă trimite aci,
alăturat în copie, radiograma Legaţiunii noastre dela Paris, numărul 778 din 29
iulie 920, privitoare la decorarea de către guvernul Republicii Franceze a
oraşului Bucureşti cu Crucea de Război”. La 21 august sosea şi delegaţia
respectivă, care declara că „această decoraţie, oferită oraşului Bucureşti, se
datora comportării eroice şi înaltei ţinute morale a populaţiunii bucureştene
în timpul ocupaţiei duşmane, cât şi a numeroaselor pierderi în vieţi omeneşti
din cauza bombardamentelor şi aviaţiei vrăjmaşe şi a ocupaţiunii militare
străine”.</span></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-23494876982337805012013-02-01T19:18:00.001+02:002013-02-01T19:19:56.578+02:00100000 de vizualizari<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgid87thEEosZM3nEJWJnrZLf0ctapH3tIAr5xfA_p4b3IEIyFYJSL0oc3NtKgtFDACTsC78Bw7yx-GEB3QwFjfMux_nE5UNNskh97QiJHTqH7VceiIAQh5PuWnzPE-oNMI1UKkMMlrrhCX/s1600/100000_views.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="257" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgid87thEEosZM3nEJWJnrZLf0ctapH3tIAr5xfA_p4b3IEIyFYJSL0oc3NtKgtFDACTsC78Bw7yx-GEB3QwFjfMux_nE5UNNskh97QiJHTqH7VceiIAQh5PuWnzPE-oNMI1UKkMMlrrhCX/s640/100000_views.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>In intervalul 14 Mai 2011 - 1 Februarie 2013, Arhitectura si urbanism in Romania a strans 100.000 de vizualizari de pagina, vizitatorii fiind in primul rand din Romania, dar si din tari precum SUA, Italia, Spania, Moldova sau Germania. Fara a prezenta alte cifre seci, doresc sa multumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea acestui numar de vizalizari, luandu-mi in acelasi timp angajamentul ca voi reveni la un ritm alert al postarilor.<br />
<div style="text-align: justify;">
<br />
In curand o sa puteti citi, printre altele, pe acest blog urmatoarele articole:</div>
<div style="text-align: justify;">
- Geamia Esmahan Sultan din Mangalia,</div>
<div style="text-align: justify;">
- Cula lui Costea din judetul Teleorman,</div>
<div style="text-align: justify;">
- Hotelul Cerbul din Sinaia,</div>
<div style="text-align: justify;">
- Hotelul Belona si arhitectura din Eforie Nord,</div>
<div style="text-align: justify;">
- Curtea domneasca din Brebu.</div>
Unknownnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-39865040230820749882013-01-08T21:47:00.001+02:002013-01-08T21:47:42.260+02:00Primaria veche din Adjud - patimile<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOHpOb2ZDSmm_3s6AHkP6vTC87Xo5jjxLwtzShMjrs7lrV0Wo4S80aPOLBEZ-cM4LYevPUFZXzGA6Aop-gE5gqRH1i7Jj6DCqi3c9cbv5STzd6cQDQJofbT5TIijIzPOqPpfr2_jJda11i/s1600/Adjud+-Sfatul+popular+-circulata+1968.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="416" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOHpOb2ZDSmm_3s6AHkP6vTC87Xo5jjxLwtzShMjrs7lrV0Wo4S80aPOLBEZ-cM4LYevPUFZXzGA6Aop-gE5gqRH1i7Jj6DCqi3c9cbv5STzd6cQDQJofbT5TIijIzPOqPpfr2_jJda11i/s640/Adjud+-Sfatul+popular+-circulata+1968.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>Despre vechea primarie din Adjud am scris pana acum de doua ori, intai <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2011/08/primaria-veche-din-adjud.html" target="_blank">despre istoria acesteia</a>, apoi despre faptul ca a fost inclusa intr-un program de <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/05/primaria-veche-din-adjud-povestea-fara.html" target="_blank">consolidare, renovare si modernizare</a>. Aceasta cladire nu este o obsesie, mai ales ca nu-s vrancean, ci aleg sa vorbesc des despre ea ca o supravietuitoare, una dintre putinele cladiri vechi ramase in oras.<br />
<div style="text-align: justify;">
In pragul iernii anului trecut, in data de 26 Octombrie 2012, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice emitea un comunicat de presa prin care se anunta finalizarea lucrarilor de consolidare, renovare si modernizare a acestei cladiri. S-a intervenit asupra structurii de rezistenta, in principal, apoi urmarindu-se punerea in valoare a elementelor constructive si de design arhitectural. Sperantele erau mari, la fel si ambitiile deoarece termenul initial prevedea ca aceste lucrari sa fie implinite in doar 6 luni. Totusi, lucrarile au intarziat aproape un an, iar produsul acestora nu este unul multumitor. Daca asupra interventiei la nivelul fundatiei si a structurii de rezistenta nu ma pot pronunta, nefiind elemente ce se pot vedea cu ochiul liber, din strada, in schimb pot vorbi despre elementele de stil arhitectural. Temerile mele au fost intemeiate, mai ales ca executantul lucrarilor, firma Ricostar din Tulcea, nu avea deloc un renume bun, fiind implicata si-n unele scandaluri de presa legate de abonarea la contractele cu diverse primarii si consilii locale.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVTd1wc_jWrw7hAqGZhRiInnw3BHsn8qszKo1oFJH9LLatusoojKb5ZoMw3ZTR-iZRm1W8vbh6-Fs5khm9Jc5ZV9vPXJiyE92pT35aa1SUYDEN1uECKx3mHR6IkLFKRAaUvXePgcqOR7SP/s1600/1351266906-347.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="448" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVTd1wc_jWrw7hAqGZhRiInnw3BHsn8qszKo1oFJH9LLatusoojKb5ZoMw3ZTR-iZRm1W8vbh6-Fs5khm9Jc5ZV9vPXJiyE92pT35aa1SUYDEN1uECKx3mHR6IkLFKRAaUvXePgcqOR7SP/s640/1351266906-347.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Comunicatul respectiv aminteste ca aceasta cladire este incadrata in clasa I a monumentelor istorice si arhitecturale, ca are o suprafata de 445 MP, dar si ca a fost construita in anul 1926. Informatiile mele, cat si stilul in care a fost construita aceasta cladire plaseaza anul zidirii cu doua decade mai devreme decat ceea ce afirma Ministerul sau Primaria Adjud. Insa nu acesta este lucrul important in acest articol, ci faptul ca un monument istoric de clasa I a fost mutilat. Invelitoarea acestei case a fost privata de coama cu impletitura aparenta, iar tabla folosita a fost vopsita foarte tern, preferandu-se astfel in locul unei invelitori care sa capete o patina frumoasa in timp. De asemenea, capetele coamei mansardei au fost simplificate, renuntandu-se la rozetele decorative.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXhyvVAnYBAMoBYKI5fWW5RC1s1gW-QXihpbzu8YoVodChq1CpPoW8GJJ9mgkFlB8gINNLMExYv_unUoiXw0Yx_hgevt75lp2FssD4Cm_DNUDt6uhW5Quv_NT5gHTMjmyi13uStqyzAdKc/s1600/1351266906-496.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXhyvVAnYBAMoBYKI5fWW5RC1s1gW-QXihpbzu8YoVodChq1CpPoW8GJJ9mgkFlB8gINNLMExYv_unUoiXw0Yx_hgevt75lp2FssD4Cm_DNUDt6uhW5Quv_NT5gHTMjmyi13uStqyzAdKc/s640/1351266906-496.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Frontonul cladirii nu si-a recapatat ceasul initial, care ulterior a fost inlocuit de administratia din vremea RPR si RSR cu emblema Republicii, ci a ramas lis, simplu. Uitandu-ne deasupra acestuia nu putem sa nu remarcam lipsa totala a armoniei din compozitia noului turn, mutilat de elementele sale decorative, dar si faptul ca fleuronul original, cu frumoasa impletitura la baza, a fost inlocuit in totalitate.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifXmfkKdPZXB5DvkLlNPVOK-B2eG9Kz17AKLaxTq0wMjGXKlSSy0sfLl6JqRBqLXCbAV3n5aFKPzgXnytbYQETVIWTotW94k_dqsZGEdSiCC3w5WLZaEMBt0r6J0nZEMpjm2ZgRO_P4f50/s1600/SAM_5132.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifXmfkKdPZXB5DvkLlNPVOK-B2eG9Kz17AKLaxTq0wMjGXKlSSy0sfLl6JqRBqLXCbAV3n5aFKPzgXnytbYQETVIWTotW94k_dqsZGEdSiCC3w5WLZaEMBt0r6J0nZEMpjm2ZgRO_P4f50/s640/SAM_5132.JPG" width="480" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Costul total al acestei investitii a fost de aproape 200.000 de Euro, ceea nu este o suma fabuloasa, insa rezultatul nu este unul multumitor. Sper ca partea din lucrare ce tine de rezistenta cladirii sa fi fost facuta intr-un mod profesionist. Degeaba se lucreaza metodic, inginereste, intarindu-se o cladire, izolndu-se plansee, mansarde, inlocuindu-se instalatia electrica si tocaria usilor si ferestrelor, daca toate aceste eforturi nu-s dublate si de un interes pentru aspectul final. Tehnica moderna permite replicarea extrem de fidela a absolut oricarui element decorativ folosit in trecut, dar acolo unde nu exista vointa si nici pricepere, rezultatele sunt absolut catastrofale. Nu doresc sa vorbesc de rea vointa, caci numai oamenii dezradacinati isi arunca istoria si identitatea la gunoi!</div>
<div style="text-align: justify;">
Am sa revin cu detalii despre aceasta cladire atunci cand voi vizita iarasi Adjudul, oferindu-va si un set de poze cu noul si "minunatul" turn.</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhX8QqISC5D8Tc33XMJAQk3cIKBC-DQsrcwPGdGAw8WksnaJxWasWwI4nsT_QnCdIQt9ub6xoeD0e0GctS-TQmYUIFaYpX2XtNlTL5JdcUcuADSwwE0qjt5ttp7MwA-8NGHdVCpDzHTtORe/s1600/1351266906-684.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhX8QqISC5D8Tc33XMJAQk3cIKBC-DQsrcwPGdGAw8WksnaJxWasWwI4nsT_QnCdIQt9ub6xoeD0e0GctS-TQmYUIFaYpX2XtNlTL5JdcUcuADSwwE0qjt5ttp7MwA-8NGHdVCpDzHTtORe/s640/1351266906-684.JPG" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Cel putin termpanele nu sunt de culoare alba!</td></tr>
</tbody></table>
Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-1304304371920517862012-11-28T09:37:00.001+02:002012-11-28T09:37:20.655+02:00Romania, tara turismului<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-PXt75Xwxxb4nsKjEzTWSAx9sLnnu9osiFVo4iSOjNu72Idxx1xZlaJ4w2UB3wjfYUFC5lGH9oLVBHVFh1gj78s-jNuGtWqcMANZQGqnwKEVDJWKXu34Lblz2AkrwVYBDxgp99dYzx2ag/s1600/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+romania+tara+turismului+1938.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="340" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-PXt75Xwxxb4nsKjEzTWSAx9sLnnu9osiFVo4iSOjNu72Idxx1xZlaJ4w2UB3wjfYUFC5lGH9oLVBHVFh1gj78s-jNuGtWqcMANZQGqnwKEVDJWKXu34Lblz2AkrwVYBDxgp99dYzx2ag/s640/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+romania+tara+turismului+1938.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>Dupa ce am incercat sa<a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/09/salutari-de-pe-litoral.html" target="_blank"> pun in contrast modul in care este promovat turismul in tara noastra fata in fata cu realitatea</a>, revin acum cu o harta superba, realizata in anul 1938 la initiativa Oficiului National de Turism. Nu voi spune multe cuvinte, decat ca exemplarul pe care-l posed este o reeditare din anii 1990 a hartii originale, tiparit in conditii modeste, dar totusi nu stirbeste cu nimic frumusetea acesteia. Stilul in care a fost desenata aminteste de miniaturile in tenta naiva din perioada medievala, iar daca o sa priviti cu atentie o sa observati o amestecare intre realitate si imaginarul colectiv privind aspectul si traditiile tarii noastre. Minoritatile nationale sunt prezente si ele in aceasta harta, cu tot cu cladirile lor reprezentative, cu portul popular si ocupatiile specifice, dar nici umorul nu lipseste, precum in coltul in care ne este prezentat SV Olteniei, cu ciobanul Petrache Lupu impartasind intalnirea sa cu Mosul (Dumnezeu).<br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7hFsQkOmi1Xw_MtryhEfF8z1r_bz3DmdvtB12v-Y-mIcjSDK7wKqnrYwznwYgvtltKV3tFuQaZn_-iwFyf8y0lHPd2gzP9-ic3EAcDBgFS08mc-fMb3-Mt4TFrEkK-WU6M7moN4rp9kIK/s1600/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+harta+turistica+a+romaniei+mari.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="460" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7hFsQkOmi1Xw_MtryhEfF8z1r_bz3DmdvtB12v-Y-mIcjSDK7wKqnrYwznwYgvtltKV3tFuQaZn_-iwFyf8y0lHPd2gzP9-ic3EAcDBgFS08mc-fMb3-Mt4TFrEkK-WU6M7moN4rp9kIK/s640/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+harta+turistica+a+romaniei+mari.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmqoEo5rj3nEzkcl0UEgBZxqSmkUguMRvYRwSnuogPnsopMPcDfMJZWjgT-3voVT_MaP9qSlmsCI9qOr_eHbHjvp5O-_kOw21kk7DJHe9SJqYqseUwHur161_UFJTIjVdsjbY1CDd7Mx-_/s1600/SAM_3156.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmqoEo5rj3nEzkcl0UEgBZxqSmkUguMRvYRwSnuogPnsopMPcDfMJZWjgT-3voVT_MaP9qSlmsCI9qOr_eHbHjvp5O-_kOw21kk7DJHe9SJqYqseUwHur161_UFJTIjVdsjbY1CDd7Mx-_/s640/SAM_3156.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhA91mSVV8iatFT9ZxHNWJ5FMqMaKoQCr-nkn1KnG1QiJQKmyo0IeyBscV27UtI9iuISNNUNiaL6UIjCquZt-ZvcCwj6RY3uda7b9ugKB0NgMwZnxQ46D5v4q_9o8ji64baQ6G-lKWfV8hR/s1600/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+dobrogea+litoral+romania+1938.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhA91mSVV8iatFT9ZxHNWJ5FMqMaKoQCr-nkn1KnG1QiJQKmyo0IeyBscV27UtI9iuISNNUNiaL6UIjCquZt-ZvcCwj6RY3uda7b9ugKB0NgMwZnxQ46D5v4q_9o8ji64baQ6G-lKWfV8hR/s640/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+dobrogea+litoral+romania+1938.JPG" width="480" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6jgYxLJdHrLARMjf6cUfl-j-1Y-Q-PuCXQ01OrCFKCriNL38Eote33pGQNoQiRLHYmAyaqscuKrRZ7QjqGtXeHS4E4lsC0GRXlvxxDbNt9njMiFYjojZz5oW4Pt4yTLPBG2EnARzb9b-o/s1600/SAM_3150.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6jgYxLJdHrLARMjf6cUfl-j-1Y-Q-PuCXQ01OrCFKCriNL38Eote33pGQNoQiRLHYmAyaqscuKrRZ7QjqGtXeHS4E4lsC0GRXlvxxDbNt9njMiFYjojZz5oW4Pt4yTLPBG2EnARzb9b-o/s640/SAM_3150.JPG" width="640" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy6E6HLE9Et_-jGx3U6M7qI_hSJCszRhsqqXd_-8cApyPNjSq7fWBLRd18l7mx3yBhg8p9gmrVS3mqb8Yj-u0bQAH6HUma00AhsxQIEL9TTRfrRuSOGkmUbSTVRe6sJdazaf97fJNNy3Sn/s1600/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+bucuresti+si+imprejurimi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="478" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy6E6HLE9Et_-jGx3U6M7qI_hSJCszRhsqqXd_-8cApyPNjSq7fWBLRd18l7mx3yBhg8p9gmrVS3mqb8Yj-u0bQAH6HUma00AhsxQIEL9TTRfrRuSOGkmUbSTVRe6sJdazaf97fJNNy3Sn/s640/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro+bucuresti+si+imprejurimi.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEih0q6uIkdXFTHHmGI9EBQhRNAfPE5YU4wyLiFQOnqToXXFRiIbTXP_uBSuujV_yf5HtnlY2I1iMExUkP-SjEWCHUAwYdXrWVB8iqRe31BcIjpXEQlTWfh7Ry0lwf0lpzC8al3f8PruSQYH/s1600/SAM_3146.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEih0q6uIkdXFTHHmGI9EBQhRNAfPE5YU4wyLiFQOnqToXXFRiIbTXP_uBSuujV_yf5HtnlY2I1iMExUkP-SjEWCHUAwYdXrWVB8iqRe31BcIjpXEQlTWfh7Ry0lwf0lpzC8al3f8PruSQYH/s640/SAM_3146.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEDImUI10G3jUn5bnOCIf4qR-S2AnohAbUjFEOISN8OFY6pBhf73J7olObm-58hosQpl10mhXGVIz6MbcQWtabkMsMCL8zsN6QwKdWukz9etLIKyLr1WZgnvTGwc23-EpC5q2EvL25mXrj/s1600/SAM_3153.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEDImUI10G3jUn5bnOCIf4qR-S2AnohAbUjFEOISN8OFY6pBhf73J7olObm-58hosQpl10mhXGVIz6MbcQWtabkMsMCL8zsN6QwKdWukz9etLIKyLr1WZgnvTGwc23-EpC5q2EvL25mXrj/s640/SAM_3153.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhi2BIe6zwvaF0UFGhyAPR2CpE-yo-WX5Z7WyiKgcsRopeFQSg9st-rktuarf1J4W-fCPbP1TFQfCMFAkhLUF2eOSwqE2drE9X-MuP1Vy4jvDxn2c_gBXb_DuF6GWkUCITGO9KJZHt-5Fw-/s1600/SAM_3154.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhi2BIe6zwvaF0UFGhyAPR2CpE-yo-WX5Z7WyiKgcsRopeFQSg9st-rktuarf1J4W-fCPbP1TFQfCMFAkhLUF2eOSwqE2drE9X-MuP1Vy4jvDxn2c_gBXb_DuF6GWkUCITGO9KJZHt-5Fw-/s640/SAM_3154.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEir8Ej64K6FcqdASG7IM7qoUrS-iEDTwiabSBQqcTZDKfO7yA7i4i2RGGAoQugYzCMONGdgFlj0qWJ2PPI254VHi6CqVLgo7hw1RiILNPjmcyMJ0LJYkGN8SqO0V227CqRd-45H-5FFJI8p/s1600/SAM_3155.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEir8Ej64K6FcqdASG7IM7qoUrS-iEDTwiabSBQqcTZDKfO7yA7i4i2RGGAoQugYzCMONGdgFlj0qWJ2PPI254VHi6CqVLgo7hw1RiILNPjmcyMJ0LJYkGN8SqO0V227CqRd-45H-5FFJI8p/s640/SAM_3155.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKcV99BSG1wOVIfZMVv5MONSRMscp5Avf0DJL7ZLvrGND8CSkRCGUZPinm_QkAxmEYZglDcrm1WXP5ED7gQfCugYfAJ0lExpfPDlJcHmt7iu813DFSEiD8oo-e509wagaRrWlAA8NtKv3v/s1600/SAM_3152.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKcV99BSG1wOVIfZMVv5MONSRMscp5Avf0DJL7ZLvrGND8CSkRCGUZPinm_QkAxmEYZglDcrm1WXP5ED7gQfCugYfAJ0lExpfPDlJcHmt7iu813DFSEiD8oo-e509wagaRrWlAA8NtKv3v/s640/SAM_3152.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj22xWTRRS75r4teYg-ogBuBW9FSnQUnBscV-PvZsljeWxeF60MMD2aFBJV5s0iQgB2j-L6T3Jft-r2_G7BTgSjGqSL1J2Uw-XjZT0W_IoEzHAeeWla5H_NXqdUKn4UmFPVmOC9MlU1sg4T/s1600/SAM_3149.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj22xWTRRS75r4teYg-ogBuBW9FSnQUnBscV-PvZsljeWxeF60MMD2aFBJV5s0iQgB2j-L6T3Jft-r2_G7BTgSjGqSL1J2Uw-XjZT0W_IoEzHAeeWla5H_NXqdUKn4UmFPVmOC9MlU1sg4T/s640/SAM_3149.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjY1u0ZJvrupJ5r5-TXWA45YrLdXIhelIZd_wEaBDtWHveLivL0_jAeIn_tzO2-wgKiVR6mroPLqd0oQNc3Xj97GUKQ94BxPYWsbtAtc0_LQ_HkZEccFe6HshCQdZLDFnJTSFUl8ijE1WC9/s1600/SAM_3148.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjY1u0ZJvrupJ5r5-TXWA45YrLdXIhelIZd_wEaBDtWHveLivL0_jAeIn_tzO2-wgKiVR6mroPLqd0oQNc3Xj97GUKQ94BxPYWsbtAtc0_LQ_HkZEccFe6HshCQdZLDFnJTSFUl8ijE1WC9/s640/SAM_3148.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFPY5VJAnX4pf9go_RFIac4trHFglX5xkM9Pbm9fwFTV8TmczYyw0SgcmwzLuP8PktVIc9AZqOWayCVPuHeUcpr9C5JJAdYVzDgzgErF431xKNTWVE9hLV9rDCVuJUgees9jPODkjC8VMY/s1600/SAM_3147.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFPY5VJAnX4pf9go_RFIac4trHFglX5xkM9Pbm9fwFTV8TmczYyw0SgcmwzLuP8PktVIc9AZqOWayCVPuHeUcpr9C5JJAdYVzDgzgErF431xKNTWVE9hLV9rDCVuJUgees9jPODkjC8VMY/s640/SAM_3147.JPG" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQgAHxI70wzCkHrarIWPd2d5w4ViZS-cTWgvvWWYtiXBcEdpnnh6v1mhXK9Y20nLBmQIZe-gcbFQEv81d0M6RN3E4mbeOxUwJNuhUibwxRcnRSqJdhjsmL6cKkQylfOSQCuH1ZrbwU5US1/s1600/SAM_3151.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQgAHxI70wzCkHrarIWPd2d5w4ViZS-cTWgvvWWYtiXBcEdpnnh6v1mhXK9Y20nLBmQIZe-gcbFQEv81d0M6RN3E4mbeOxUwJNuhUibwxRcnRSqJdhjsmL6cKkQylfOSQCuH1ZrbwU5US1/s640/SAM_3151.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Unknownnoreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-64894701786227338262012-11-06T17:09:00.001+02:002013-06-19T00:22:17.923+03:00HOMO SOVIETICVS<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWxI7V0dKlVFLEdLUHOAIvsaoC-ymClQi4juKxI1j6LW00NYYN1V53A2AOIKKzPmsKAkgVggEAH_rEk6chIINRoydJiKFJ3dsp_66Jb_RweIKCo3ll33gQej6CPutWFSTJqQaC2iaYbt8s/s1600/SAM_4343_2.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="478" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWxI7V0dKlVFLEdLUHOAIvsaoC-ymClQi4juKxI1j6LW00NYYN1V53A2AOIKKzPmsKAkgVggEAH_rEk6chIINRoydJiKFJ3dsp_66Jb_RweIKCo3ll33gQej6CPutWFSTJqQaC2iaYbt8s/s640/SAM_4343_2.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Scopul suprem al ideologiei comuniste era plasmuirea lui <i>homo sovieticus</i>, a <i>omului nou</i>, rupt de un trecut al claselor, de un trecut al exploatarii capitaliste, dar intr-u totul plat in gandire si initiative. In arhitectura acest <i>homo sovieticus</i> si-a aratat caracterul prin imbratisarea extrema a ideilor despre sistematizare emise de Haussmann, baronul francez de origine germana, si de Corbusier. Fara a nega unele avantaje ale rigorii haussmanniene ori a beneficiilor economice aduse de modularizarea si uniformizarea constructiilor gandite de Corbusier, atunci cand aceste concepte sunt manipulate grotesc in sprijinul unei ideii utopice si niciodata aplicata intr-u totul in esenta sa, arhitectura devine un instrument de asanare atat morala, cat si urbanistica.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Puse unele langa altele, zecile de cartiere demolate in perioada <i>democratiei populare</i> insumeaza cel putin suprafata catorva orase importante din tara! Bineinteles, un oras este asemenea unui organism care se schimba cu timpul si care se adapteaza vremurilor noi ce se abat asupra lui. In acest sens era absolut necesar demolarea anumitor zone (din ratiuni ce tin de fluenta circulatiei, a sistematizarii ori a pentru a creste gradul de ocupare a terenurilor), dar cand acest lucru se intampla doar in numele unor idei aproape fantasmagorice, fara respect si grija salvarii monumentelor istorice si a caselor pretioase, fara a tine cont ca astfel se destructureaza unele spatii publice functionale pentru a fi inlocuite toate acestea cu o uniformizare meschina si mincinoasa sau cand artere urbane vechi sunt suprimate, atunci toata aceasta imagine trista se transforma intr-un esec la scala nationala a <i>omului nou</i>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Indiferent de cele patru mari etape ale arhitecturii comuniste din Romania (cea stalinista, cea a dezghetului, cea a stagnarii si cea a regresarii), in fiecare dintre ele scopul a fost atomizarea omului pana intr-acolo toti sa se piarda intr-o masa inerta, acele <i>cartiere-dormitor</i> strapunse de <i>bulevardele-cortina</i>, care astupa vederii orasul vechi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In anul 2008, in cadrul unei conferinte tinute in Delta Dunarii, la Uzlina, am avut placerea sa-l intalnesc pe istoricul englez <a href="http://www.telegraph.co.uk/news/obituaries/8848951/Mark-Blackburn.html#" target="_blank">Mark Blackburn</a>, unul dintre cei mai reputati specialisti britanici. Acesta a vizitat Romania in tinerete, in anul 1974, fiind uimit de bogatia si frumusetea stilului neo-romanesc, unul cu totul exotic pentru un englez, dar observand si cum orasul vechi dispare in umbra noilor ansambluri de blocuri, mandria propagandei comuniste. Dupa mai bine de trei decenii a gasit Romania intr-un amestec bizar si sordid, osciland mereu intre <i>capitalismul de cumetrie</i> si <i>greaua mostenire comunista</i>. "La noi s-a renuntat de multa vreme, chiar de acum 30-35 de ani, la autostrazile urbane ori la marile cartiere de blocuri. S-a constatat ca acestea rup in bucati armonia si unitatea unui oras, iar mai departe distrug legaturile firesti dintre oameni, instrainandu-i unii de altii", mi-a spus atunci, depanand amintirile sale despre o Romanie a anului 1974 care inca mai credea in dezghetul gandit de Dej si pus in opera de catre Nicolae Ceausescu.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW_2Naon0TQaATwtmOuHO528acHjXp_4C49RYWDcuEoD3r1hTE8SzUqLc8qldBBNzcjshhsPP3BaB59UC-VlvGLy0XIcZfPpY7H7KUDfn-d15myV_W8MKYJxgqchv7-FF5xPYqyf54_gPG/s1600/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_bulevardul+carol+campina.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW_2Naon0TQaATwtmOuHO528acHjXp_4C49RYWDcuEoD3r1hTE8SzUqLc8qldBBNzcjshhsPP3BaB59UC-VlvGLy0XIcZfPpY7H7KUDfn-d15myV_W8MKYJxgqchv7-FF5xPYqyf54_gPG/s640/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_bulevardul+carol+campina.jpg" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;">Campina - Bulevardul Carol (anii 1920)</span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In cursul unei vizite in Campina am gasit o casa care exemplifica foarte grafic si foarte dureros toate vorbele fara acoperire spuse in perioada 1948-1989 despre respectul fata de traditia arhitecturii romanesti si a grijii ce trebuie aratata oraselor patriei. Arhitectura si planificarea urbana nu putea, ca oricare alt domeniu de activitate de asemenea, sa nu se supuna rigorilor ideilor PCR, ce exprima perfect formula orwelliana a <i>limbajului dublu </i>(diferenta dintre discursul oficial si realitate).<i> </i></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Suferind pagube insemnate cauzate de cutremurul din 1940, dar mai ales bombardamentelor anglo-americane, Campina a trecut printr-o alta perioada de mari demolari, in cursul anilor 1970-1980, atunci cand prefaceri importante au avut loc nu numai asupra fondului construit, dar si a retelei de drumuri.<i> </i>Astfel s-a nascut un oras nou, cangrenand pe cel vechi, pe gustul carmuitorilor tarii si pentru definitivarea spirituala a omului nou.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3zAeheclya_1bKpDrHyY24W9OGsRSTMfBLyTN9tGAJgVvpa5LpuX0mXm7sJyzIBTDuQ1jYxh4KS_Yf-daJ8_OPuw4vu94loN5BJVxgiwvmcdV8Q_gU3sJGgujG410xJRWUq0Tp1c8fPdn/s1600/SAM_4343.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3zAeheclya_1bKpDrHyY24W9OGsRSTMfBLyTN9tGAJgVvpa5LpuX0mXm7sJyzIBTDuQ1jYxh4KS_Yf-daJ8_OPuw4vu94loN5BJVxgiwvmcdV8Q_gU3sJGgujG410xJRWUq0Tp1c8fPdn/s640/SAM_4343.JPG" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;">Campina - Bulevardul Carol (2012)</span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Blocul din imaginea de mai sus ascunde privirii orasul vechi, nu lasa sa se ghiceasca din bulevard lucrurile nebanuite ce se pot gasi in spatele sau. Cercetand mai atent acesta cladire (care incearca neputincioasa sa se inspire din arhitectura traditionala a cabanelor montane, in incercarea PCR de a schimba aspectul cartierelor de blocuri prin recurs la motive ce tin vag de arhitectura vernaculara, astazi slutit de putina volumetrie pe care o avea prin parazitarea cu aparate de aer conditionat pe fatada si balcoane inchise haotic) gasim un o cale de acces catre curtea din spatele sau.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtXEv2NeR_jK-rHeS5DPjas5XeHOgdoRhcEG9yE0l9P_q-6tF6yEKAktOpfS96DAs0xqrcU9enIPxV-OBlm4I-5xLvIgDQFVseIKMv_G-pp2NyHV6R-TXa26rQ76XjbSxu3untLNnKeJse/s1600/SAM_4344.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtXEv2NeR_jK-rHeS5DPjas5XeHOgdoRhcEG9yE0l9P_q-6tF6yEKAktOpfS96DAs0xqrcU9enIPxV-OBlm4I-5xLvIgDQFVseIKMv_G-pp2NyHV6R-TXa26rQ76XjbSxu3untLNnKeJse/s640/SAM_4344.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Iar aici... surpriza la care intr-un fel ma asteptam. O casa in stare relativ buna, zidita intr-un stil neo-romanesc aflat in perioada sa de maturitate, chiar inainte de osificarea acestuia de catre arhitecti si a inceperii cautarilor de metisare cu stilurile art deco, modernist sau chiar maur.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieOLuZeTd_08rzdJJr7HldpPSgMJF_ztT5SkBJiR0PjBOyXndEjMOvZTyR8kaONU9aPS2ac4hjFv4S8IKZ2-96CB3ovZ6oqWT2AKuXHO27b9aTrj_f3zkpZOpgrSoEv05J4C_qBXoy8nGY/s1600/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_casa+in+stil+neoromanesc+din+campina.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieOLuZeTd_08rzdJJr7HldpPSgMJF_ztT5SkBJiR0PjBOyXndEjMOvZTyR8kaONU9aPS2ac4hjFv4S8IKZ2-96CB3ovZ6oqWT2AKuXHO27b9aTrj_f3zkpZOpgrSoEv05J4C_qBXoy8nGY/s640/arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro_casa+in+stil+neoromanesc+din+campina.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Casa avea un frumos peron de sticla ce proteja intrarea principala (azi il gasim mutilat, pastrandu-se doar lucratura metalica, o ramasita a unui amest cu stilul art nouveau), o mica prispa in cinci stalpi de inspiratie bizantina deschizand patru arce trilobate, inspirate de bisericile valahe de secol XVIII. In lateralele arcelor gasim stele rombiforme ce aduc cu stelele de pe casele otomane si bisericile valahe medievale. O asmenea stela, dar rotunda, gasim si deasupra intrarii, sub panoul care ne semnaleaza anul constructiei si initialele primului proprietar (1930 - PR), in rest lateralele sunt in mare parte lise, fara o decoratie, exceptand braul cu motivul vitei de vie. Un fleuron bogat ornamentat impodobeste acoperisul volumului central al casei, in fond o reiterare savanta a turnului de cula.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcW4ILyLP_T4W6CTfzPiS5Xw8FDWx9WDzbEhwOFhUtvZ6Emwe4GrCgnHCMzhwhbf6BH18jFQS0UAP5Y5nfsuuqAwqVFljQuXtMA2Kuh6HJwt-JzqATajom_i5vWwjhTxC619zgtYWaRiMg/s1600/SAM_4263.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcW4ILyLP_T4W6CTfzPiS5Xw8FDWx9WDzbEhwOFhUtvZ6Emwe4GrCgnHCMzhwhbf6BH18jFQS0UAP5Y5nfsuuqAwqVFljQuXtMA2Kuh6HJwt-JzqATajom_i5vWwjhTxC619zgtYWaRiMg/s640/SAM_4263.JPG" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;">Fleuronul de pe acoperis</span></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS-hLaDQZU7tNs1yUJptZ0hXh2FqT9mdi-4DsWhFupRs9X7Tsmc16qIYXNBXjnqQITN1FY9mu6wwnBxvAZGIVm7Qu4n-JTqTm2ZHqxU2ElXCH68RsIRAHqNYn6YyQe_5dhci5_b-_HFmEN/s1600/SAM_4265.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS-hLaDQZU7tNs1yUJptZ0hXh2FqT9mdi-4DsWhFupRs9X7Tsmc16qIYXNBXjnqQITN1FY9mu6wwnBxvAZGIVm7Qu4n-JTqTm2ZHqxU2ElXCH68RsIRAHqNYn6YyQe_5dhci5_b-_HFmEN/s640/SAM_4265.JPG" width="480" /><span id="goog_591603331"></span><span id="goog_591603332"></span></span></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfiw9c7txMfGlX_lMSGR6JsDzOqTl0PTmf1G00oZa40iN7eOGTgc_i9hKiaADaWrjH7nXFKjCAKkMHiNoubbK-OL2ibkDBO822s11XldGeHpHDzcjOSclb2rtXLD5hDXwUn5nFAH44-u0O/s1600/SAM_4264.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfiw9c7txMfGlX_lMSGR6JsDzOqTl0PTmf1G00oZa40iN7eOGTgc_i9hKiaADaWrjH7nXFKjCAKkMHiNoubbK-OL2ibkDBO822s11XldGeHpHDzcjOSclb2rtXLD5hDXwUn5nFAH44-u0O/s640/SAM_4264.JPG" width="640" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihqy5KQTmifrdTuX-cJF7VVmx9oaKVUsxyXM7sLIYepX2BXF87ZO5qYVRAlniEweQ-i49o6ts_oKl8HYcJH33kU2bR_QvA_qvcxbX2cg-FYO2fVZXUnp-a4LHDnwJKgthyphenhyphen_AnL_a2Q_xdG/s1600/SAM_4268.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihqy5KQTmifrdTuX-cJF7VVmx9oaKVUsxyXM7sLIYepX2BXF87ZO5qYVRAlniEweQ-i49o6ts_oKl8HYcJH33kU2bR_QvA_qvcxbX2cg-FYO2fVZXUnp-a4LHDnwJKgthyphenhyphen_AnL_a2Q_xdG/s640/SAM_4268.JPG" width="640" /></a></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSvuTHHvV-Vp5WgNtXWwdtLCscw7_yyFCdYDFSk3zXwIpqlRo0bwQVNHsE9pLsokDB_n9kHM2pneN1fkk-aQr0VpnNmd2ZcM52w_IkK7E-MlV0pcqLriCC3pP96Ck9zqGrocXFwAcfOXsL/s1600/SAM_4270.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSvuTHHvV-Vp5WgNtXWwdtLCscw7_yyFCdYDFSk3zXwIpqlRo0bwQVNHsE9pLsokDB_n9kHM2pneN1fkk-aQr0VpnNmd2ZcM52w_IkK7E-MlV0pcqLriCC3pP96Ck9zqGrocXFwAcfOXsL/s640/SAM_4270.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkcJ_q6MrW0aNLFwh7EDRcIGdir_kTeoJtEbnmeBYWaB6i5EFZ3m6P6r-vzl_lABw_6qjpqWyQuG5-tt4aFqPGiL5IUyU3oXCZGG0RL9oq9ZyoXShQhpaYN_FgN1lHcXga-MWW0mNCSNXY/s1600/SAM_4269.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkcJ_q6MrW0aNLFwh7EDRcIGdir_kTeoJtEbnmeBYWaB6i5EFZ3m6P6r-vzl_lABw_6qjpqWyQuG5-tt4aFqPGiL5IUyU3oXCZGG0RL9oq9ZyoXShQhpaYN_FgN1lHcXga-MWW0mNCSNXY/s640/SAM_4269.JPG" width="480" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTFWW26le_Hr0SK1VoZGixEwLk9RXzmZcRFTJ002meCIaSSAuAS61jJapXgENfd8q6qYqEEPuyZXFeNc-RlMxA4d68eyfJ3ynwBtunRfeuYekHGxHFCAT3VuQ5pGTc3b_iou3VXrhAajNJ/s1600/SAM_4267.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTFWW26le_Hr0SK1VoZGixEwLk9RXzmZcRFTJ002meCIaSSAuAS61jJapXgENfd8q6qYqEEPuyZXFeNc-RlMxA4d68eyfJ3ynwBtunRfeuYekHGxHFCAT3VuQ5pGTc3b_iou3VXrhAajNJ/s640/SAM_4267.JPG" width="640" /></a></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Sub vechiul buton al soneriei electrice am gasit aceasta placuta e-mailata, datata 1934, prin care proprietarul casei se mandrea cu statutul sau de abonat al Societatii de Difiuziune Radiotelefonica. De ramarcat durabilitatea acestei mici placute, dar si placutul scris ce foloseste caractere ce aminteste de alfabetul chirilic si de cel romanesc de tranzitie dintre cel chirilic si cel latin. Acest font a fost folosit intens pentru decorarea caselor in stil neo-romanesc, acolo unde s-a notat numele casei, al arhitectului ori a proprietarului.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCoQtuoX3KSFS0Y84NtsovGEBuArM2YAxesg-7Yb43nMyo6rtglRRuEEY_itPLdlFXNCDpezhCxLgDwuLQpselwi6-5Oijx5JztdatFkXLyvN0BDfvRDW1StsqbXeLC_Qw39nws4DOI4cA/s1600/SAM_4271.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCoQtuoX3KSFS0Y84NtsovGEBuArM2YAxesg-7Yb43nMyo6rtglRRuEEY_itPLdlFXNCDpezhCxLgDwuLQpselwi6-5Oijx5JztdatFkXLyvN0BDfvRDW1StsqbXeLC_Qw39nws4DOI4cA/s640/SAM_4271.JPG" width="640" /></span></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnx2fA_bz2a3csAuK05OHLx1e2a1kSINuM-ZCEzpbZNmCDB9BVAEgdo3plUIQgZpk1ikoeifLpvuFY2YsftmUzQLiqieCSmpfIvlyBcLQWbPZ5Uf0ITazvArzT33mDLHQw06RXOLC0hsgd/s1600/SAM_4272.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnx2fA_bz2a3csAuK05OHLx1e2a1kSINuM-ZCEzpbZNmCDB9BVAEgdo3plUIQgZpk1ikoeifLpvuFY2YsftmUzQLiqieCSmpfIvlyBcLQWbPZ5Uf0ITazvArzT33mDLHQw06RXOLC0hsgd/s640/SAM_4272.JPG" width="480" /></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Am pastrat aceasta fotografie pentru final, drept una graitoare referitoare la patrimoniul construit in Romania pre-comunista. Practic aceasta casa este inghesuita intre blocuri, privind neputincioasa la spatele acestora, unul ce contrasteaza puternic cu fatadele dornice de a intruchipa mesajul dualist al utopiei comuniste. Bineinteles, soarta acestei case putea fi cu mult mai cruda, sa fie demolata, dar nici situatia de fata nu este una prea fericita. Ascunsa in spatele placat partial cu polistiren al acestui bloc se asemuie cu acei batrani dati deoparte de valul tineretii, doar ca avantul acestui val nu are priceprea de a gandi in tihna la problemele cu adevarat importante. Inscrisurile de pe peretii sai, in fond niste mazgalituri stangace, intregesc acest tablou sumbru al suprimarii brutale la sfarsitul anilor 1940 a stilului neo-romanesc, unic in lume si un pilon principal al promovarii Romaniei in lume la cumpana dintre secolele XIX si XX.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Ca o parere personala, cred ca aceasta casa ori avea o curte intinsa cu o deschidere generoasa la bulevard, lucru ce s-a pierdut in urma rectificarii si largirii bulevardului Carol in perioada mai sus amintita, ori era capatul de perspectiva al unei intrari ce o lega de artera principala a orasului. </span></div>
Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-81762873102725044892012-10-29T17:38:00.000+02:002012-10-29T17:43:52.672+02:00Buna dimineata, Bucuresti! (2)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>Publicatia lunara gratuita <a href="http://infobdb.ro/" target="_blank">"Buna dimineata, Bucuresti!"</a> a ajuns la editia cu numarul doi, caz de mare bucurie pentru mine. In editia curenta sunt prezent cu o alta preluare de pe acest blog, in fapt o adaptare a unui articol despre<a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2011/06/o-casa-in-stil-art-deco-striga-dupa.html" target="_blank"> o casa in stil art deco ce striga dupa ajutor</a>.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMkQ0UCVVEXVXww1ylshyphenhyphenEecKaCmlMXo_aN2Nczl1nrtWFuK6hv3_aF6eDGcE3bdUqo4vfkVAywZOseyY-9OydcPZyprIdkIAfiJiOLJwKbvVtO2k_Y1eGNQrD33gVMDJCkIyNpYiIHCv1/s1600/www.arhitecturasirubanisminromania.blogspot.ro_Buna+dimineata,+Bucuresti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMkQ0UCVVEXVXww1ylshyphenhyphenEecKaCmlMXo_aN2Nczl1nrtWFuK6hv3_aF6eDGcE3bdUqo4vfkVAywZOseyY-9OydcPZyprIdkIAfiJiOLJwKbvVtO2k_Y1eGNQrD33gVMDJCkIyNpYiIHCv1/s640/www.arhitecturasirubanisminromania.blogspot.ro_Buna+dimineata,+Bucuresti.jpg" width="638" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Am ales acest articol dintr-un rationament simplu: ziarul se adreseaza intregului Bucuresti, nu doar anumitor zone. Asa cum intr-un <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/06/interviu-cu-nicusor-dan.html" target="_blank">interviu cu Nicusor Dan</a> am amintit faptul ca din pacate Bucurestiul nu inseamna numai
Atheneul Roman, zona Pietei Universitatii sau Parcul Cismigiu, Cotroceni ori Kiseleff, ci in
proportie covarsitoare si Ferentari, Berceni, Obor sau Pantelimon, cu
tot ce inseamna stigmatul de cartier-dormitor, la fel, intre paginile acestui ziar, gasesc potrivit sa se regaseasca si cladiri anonime, altele decat cele emblematice pentru acest oras. Un scop asumat al echipei creatoare al acestei publicatii este acela de a educa locuitorii capitalei spre a iubi acest oras, a ingriji casele sale. De aceeea, o casa anonima de la marginea zonei Dorobanti mi s-a parut alegerea perfecta pentru a arata ca trebuie sa ne ingrijim si de casele mai putin importante, nu numai de cele din zona centrala. Ceea ce se intampla cu aceasta cladire este, daca vreti, o parabola cu slutirea blocurilor din perioada comunista (si asa destul de urate!) prin nepasare, ancorarea de aparate de climatizare si modificarea fatadelor.</div>
Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5354562344231444594.post-65448483059871362112012-09-27T10:58:00.000+03:002012-11-14T07:53:45.762+02:00Buna dimineata, Bucuresti!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFO2AlOD5EWMZSjhCj1CdMfE8tzaHeyCTDY7LDqqWTec6_0K_qAkSuDUyVxgBsjHhOFfoYdVAQR9HJW0yEPe2LdKDRKKIJ6k2uukl3QKrBKIJBi-pBinBnCQqfqkmMO1vDW2yGkxqZ9HI/s640/Untitled.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a>Am placerea de a va anunta despre nasterea ziarului <a href="http://infobdb.ro/" target="_blank">"Buna dimineata, Bucuresti!",</a> cu subiecte dintre cele mai variate despre mersul lucrurilor in capitala noastra. Se distribuie gratuit si, momentan, se va tipari cate un numar la fiecare luna. Aceasta publicatie este editata de un grup de voluntari, nucleul reprezentandu-l fosti sustinatori ai lui <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/06/interviu-cu-nicusor-dan.html" target="_blank">Nicusor Dan </a>in incercarea de a castiga Primaria Generala, dar la care colaboreaza si diversi arhitecti. Totusi, ziarul nu este unul partinitor, incercand pe cat posibil sa aiba o optica impartiala, scopul final fiind informarea corecta a cetateanului privind lucrurile ce se intampla cu orasul sau.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYlaO_3rbCLIfE3veSzgNbCwfes0GupytZ96kHWBbz8GoPm7J-O05-5Lw_HCzgTTDho5brDu7lhA2H8z8H2H4uYQ1D1Z_brtYofYb4N3TmPtuEiMYIwD6tu7oZ8l7iJaSZsAFgXQB9WoTb/s1600/Untitled1.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYlaO_3rbCLIfE3veSzgNbCwfes0GupytZ96kHWBbz8GoPm7J-O05-5Lw_HCzgTTDho5brDu7lhA2H8z8H2H4uYQ1D1Z_brtYofYb4N3TmPtuEiMYIwD6tu7oZ8l7iJaSZsAFgXQB9WoTb/s640/Untitled1.png" width="462" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Alaturi de Mihaela Butacu, arhitect, am incercat sa deslusim demolarile cladirilor de pe strada Franceza 38-42 din aceasta vara. Cu Ursula Heckendorn, cetatean elvetian si asistenta sociala in Bucuresti, am colaborat in campania pentru PGMB a lui Nicusor Dan, iar Teodor Pricop, psiholog, este motorul acestei publicatii, forta centripeta care a strans in jurul sau un colectiv dornic de a se inhama la aceasta lucrare.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
In ceea ce ma priveste, ma numar printre autorii ce au "scris" in acest numar de debut, in fapt fiind o preluare de pe blog al unui articol de la inceputurile mele in breasla bloggerilor. Se intampla astfel ca sunt la a doua aparitie in presa scrisa, dupa amabilele cuvinte scrie de <a href="http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2012/07/focsaniul-vechi-promovat-pe-arhitectura.html" target="_blank">un cotidian din Focsani.</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Va invit sa rasfoiti aceasta noua aparitie intre ziarele ce se distribuie gratuit in Bucuresti. Cu siguranta o sa gasiti macar un articol care sa va intereseze!</div>
Unknownnoreply@blogger.com2